Un spray nazal, creat pentru a preveni sinuciderile din armata americană

Armata americană finanțează un program științific inițiat cu scopul de a crea un spray hormonal care ar putea să prevină apariția tendințelor suicidare, informează lefigaro.fr.

O sinucidere pe zi: soldații americani care își pun capăt zilelor nu au fost niciodată atât de numeroși. Pentru a lupta împotriva acestui flagel care îi decimează trupele – numărul sinucigașilor a depășit în premieră numărul soldaților morți în luptă -, armata americană a încredințat cercetătorilor săi misiunea de a pune la punct un spray care să îi împiedice pe soldați să se sinucidă. Noua „armă” terapeutică ar putea fi utilizată și pentru tratarea depresiei și a tulburărilor bipolare de care suferă soldații americani, dar și pacienții civili.

Medicul Michael Kubek, de la Indiana University School of Medicine, va coordona cercetările, finanțate pe o perioadă de trei ani de Departamentul pentru Apărare american, cu 3 milioane de dolari. Michael Kubek nu a fost însă ales la întâmplare: numeroasele lucrări ale sale despre TRH (hormonul de eliberare de tirotropină) au captat atenția fostului director pentru sănătate publică din marina americană, care căuta noi abordări terapeutice contra sindromului posttraumatic și a sinuciderilor din rândul soldaților. Acest hormon al hipotalamusului regularizează într-adevăr funcționarea tiroidei, care se poate afla la originea tulburărilor de dispoziție. De exemplu, depresia este un simptom frecvent la pacienții care suferă de hipotiroidie.

EXCLUSIV Livrarea avioanelor Boeing Max către Tarom se amână din nou. Compania aeriană românească explică, în exclusivitate pentru Gândul, motivele întârzierii acestui contract. Când ar putea sosi prima aeronavă americană

05:30

APĂRARE Turcia încă evaluează participarea la banca globală de apărare a Canadei

00:58

Anxietatea, schizofrenia și depresia sunt alte boli pe care TRH ar putea să le trateze, așa cum o arată numeroase studii publicate în ultimii 20 de ani. Din păcate, acest hormon, administrat prin perfuzii sau sub forma unor pastile, este descompus rapid în organism – în doar cinci minute – și ajunge cu dificultate la creier, întrucât este blocat de bariera hematoencefalică, filtrul care separă circulația sangvină de lichidul care protejează creierul (lichidul cefalorahidian). Un alt mod de administrare a TRH este injectarea directă în măduva spinării, însă este o procedură deloc practică și dureroasă. O soluție alternativă constă în modificarea hormonului pentru a obține derivate mai rezistente, precum taltirelina, disponibilă în Japonia, din 2000, sub forma unor comprimate, folosite pentru tratarea unei maladii neurodegenerative a cerebelului.

La rândul său, medicul Michael Kubek s-a orientat spre o altă metodă de a ajunge la creier, mai rapidă și non-invazivă: pe cale nazală. Moleculele absorbite de mucoasa nazală ajung rapid la creier prin nervii olfactivi și trec de bariera hematoencefalică. În plus, neurobiologul american s-a folosit de nanoparticule biodegradabile (pe bază de polilactide) ca vectori protectori ai TRH, cu scopul de a obține cantități mai mari din acest produs în creier, pentru a avea o eficiență mai bună. Savanții americani au testat deja cu succes „un tip de farmacologie complet nouă” pentru a trata epilepsia, pe șoareci, iar hormonul THR a fost capabil să acționeze eficient contra convulsiilor.

În cazul soldaților americani, TRH ar putea fi folosit ca un medicament de criză pentru a contracara rapid eventualele idei suicidare, inducând aproape instantaneu starea de calm și o ușoară euforie. Totuși, acești aerosoli nu au ambiția de a se putea substitui terapiilor actuale, ci mai degrabă să le completeze. „Spray-ul nazal ar putea să stabilizeze pacienții imediat și să ofere timpul de care este nevoie pentru ca antidepresivele să își facă treaba”, a spus Michael Kubek, în condițiile în care medicamentele tradiționale contra depresiei devin eficiente abia începând cu a doua săptămână de la debutul tratamentului.

Punerea la punct a acestui vaporizator inovator urmează să se facă pe parcursul unui an, în colaborare cu farmacologi americani și israelieni, și va fi urmată de teste pe oameni, la Universitatea Purdue din statul american Indiana.