Uniunea Europeană, în căutarea compromisului pentru repartizarea a încă 120.000 de migranți

„Propunerile noastre rămân pe masă”, au repetat constant în ultimele zile purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene (CE), făcând referire la propunerea impunerii cotelor obligatorii de refugiați, avansată de executivul comunitar după solicitarea comună a Germaniei și Franței, scrie Agerpres.

Dar statele membre continuă să fie divizate pe acest subiect, mai multe țări est-europene respingând principiul cotelor obligatorii. Prin urmare, se încearcă în continuare găsirea unor amendamente pentru propunerea executivului comunitar, pentru ca reuniunea extraordinară a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) să nu fie din nou un fiasco. Un alt măr al discordiei este cifra de 120.000, pe care CE nu vrea să o reducă deloc.

„Se știe că Ungaria nu va mai fi menționată în text ca țară beneficiară” a mecanismului de repartiție, a declarat o sursă din cadrul președinției luxemburgheze a UE. În propunerea CE, Ungaria figura, alături de Italia și Grecia, printre țările beneficiare, astfel că din Ungaria ar fi urmat să fie redistribuiți către alte state 54.000 de migranți, din Grecia 50.400 și din Italia 15.600.

Toți acești migranți ar fi urmat să fie preluați din zone hot-spot aflate pe teritoriul celor trei țări, adică zone unde se va face selecția refugiaților ce pot fi acceptați și a imigranților economici care trebuie retrimiși în țările lor. Dar Ungaria nu dorește astfel de zone pe teritoriul ei, mai ales din rațiuni de suveranitate, explică o sursă europeană.

Retragerea Ungariei de pe lista țărilor beneficiare o va scuti de obligația creării unor astfel de zone, dar ea va trebui în schimb să participe la mecanismul de „solidaritate” primind pe teritoriul ei refugiați veniți dinspre Italia și Grecia.

Dezbaterea despre caracterul „obligatoriu” al cotelor este una artificială, apreciază o altă sursă din cadrul președinției luxemburgheze. În precedenta decizie de „relocare” a 40.000 de refugiați „nu scrie nicăieri că hotărârea este obligatorie, dar respectarea ei este impusă totuși tuturor celor care au acceptat-o”, explică sursa citată, lăsând să se înțeleagă că aceste cote vor fi în realitate obligatorii dacă statele își asumă angajamentul de a prelua un număr precis de migranți.

O altă temere este posibilitatea creării unui precedent prin care s-ar impune ulterior cote obligatorii în cadrul unui mecanism permanent de împărțire a tuturor imigranților ilegali ajunși în UE, fără o plafonare a numărului lor, mai mulți oficiali europeni susținători ai ideii cotelor europene afirmând deschis că de fapt este ceea ce își doresc.

Discuțiile din prezent au în vedere și compensațiile financiare ce ar urma să fie solicitate țărilor ce refuză cotele obligatorii, o astfel de posibilitate nefiind însă agreată de mai multe state care solicită imperativ să fie impuse cotele fără vreo alternativă. „Nu este imposibil să se avanseze către clauze fără impact financiar, dar derogările ar urma să fie limitate în timp, de exemplu șase luni”, indică o sursă apropiată negocierilor.

Disputa pe tema cotelor obligatorii aproape a monopolizat dezbaterea despre valul de imigranți ilegali veniți din țările Africii, Orientului Mijlociu și Asiei, astfel că ea a eclipsat discuțiile privind alte propuneri de natură să rezolve această criză, cum ar fi ajutorarea țărilor din afara UE care găzduiesc deja milioane de refugiați, cum ar fi Turcia, Iordania sau Liban.

De altfel, statele est-europene care se opun cotelor obligatorii au atras atenția că nu prin impunerea acestui principiu poate fi oprit afluxul migrator fără precedent, care se apropie de o jumătate de milion de imigranți ilegali de la începutul anului în curs.

Miniștrii de externe din statele Grupului de la Vișegrad (Ungaria, Republica Cehă, Slovacia și Polonia), care își mențin poziția de respingere a acestor cote, s-au reunit luni la Praga pentru a-și coordona poziția la Consiliul JAI și pentru a se întâlni cu șeful diplomației luxemburgheze, în capitala cehă fiind invitat și ministrul de externe al Letoniei, o altă țară ce se opune cotelor obligatorii.

Asupra țărilor ce refuză cotele obligatorii, și România printre ele, s-au exercitat în ultimele zile presiuni considerabile. Astfel, ministrul de interne german Thomas de Maiziere și vicecancelarul german Sigmar Gabriel le-au amenințat că va fi impus un vot prin majoritate calificată în JAI, pentru ca ele să nu poată bloca instituirea cotelor. Cei doi responsabili au sugerat de asemenea că guvernul de la Berlin ar putea cere diminuarea fondurilor europene alocate acestor țări dacă ele nu preiau refugiații menționați în planul Comisiei.

Însă ei nu au explicat cum ar putea fi întreprins un asemenea demers, în condițiile în care fondurile structurale europene și fondurile de investiții alocate statelor est-europene în cadrul Politicii de Coeziune sunt deja cuprinse în cadrul bugetar multianual pentru perioada 2014-2020.