Viitoarea Primă Doamnă a Chinei este o fostă cântăreață

Peng Liyuan, soția viitorului președinte al Chinei Xi Jinping, este o fostă cântăreață cunoscută de public, mult diferită de precedentele Prime Doamne ale acestei țări, având potențialul de a schimba unele aspecte ale vieții politice, relatează The Independent în pagina electronică. 

Cunoscută de sute de milioane de chinezi grație carierei ei de cântăreață de muzică folk, popularitatea lui Peng Liyuan a depășit-o multă vreme pe cea a soțului ei, Xi Jinping, viitorul președinte al Chinei, acesta putând fi unul dintre motivele pentru care a fost ținută în umbră.

Peng, în vârstă de 49 de ani, membru civil al trupei muzicale a armatei și angajat umanitar, nu este o Primă Doamnă tipică pentru China. „Dacă ar fi în Occident, s-ar putea spune că (Peng) are cerințele necesare pentru a fi o soție de lider: frumusețe, prezență scenică, aprobarea publicului”, a declarat un membru al partidului pentru Washington Post. „Dar lucrurile sunt diferite în China”.

CONTROVERSĂ Trump l-a asigurat pe Netanyahu că va sprijini atacurile Israelului asupra Iranului dacă negocierile nucleare eșuează

22:53

CONTROVERSĂ Un fost cercetător al Anthropic care se ocupa de „dresarea” AI-ului trage un semnal de alarmă: „Inteligența artificială este un pericol existențial”

22:31

În timp ce lucrările congresului Partidului Comunist Chinez sunt în plină desfășurare, comunitatea internațională a remarcat rapid că doar câteva femei fac parte din elita politică a Chinei. În acest context, au fost unele persoane care au sugerat că Peng ar putea fi femeia care să schimbe această stare de fapt.

Lin Chong-pin, profesor de afaceri internaționale la Universitatea Tamkang din Taiwan, a declarat pentru postul de televiziune Focus Taiwan că faptul de a avea o soție „deșteaptă și frumoasă” îi conferă lui Xi un avantaj pe care predecesorii săi nu l-au avut.

Cu toate acestea, dacă Peng va încerca să schimbe rolul de Primă Doamnă, nu va fi ușor. De la excesele din epoca Mao Zedong, Partidul Comunist a încercat să se distanțeze de cultul personalității, atenția fiind concentrată pe Partid ca entitate unită.