Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a dezvăluit la o întâlnire a Cercurilor Civice Digitale ale Fidesz de la Szombathely că, atunci când războiul din Kosovo s-a intensificat în anul 1999, în timpul primului său mandat de prim-ministru, Bill Clinton i-a cerut Ungariei să deschidă un al doilea front și să atace Serbia.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F02%2F36350060q461abd4fbf4ed3dcc28c00f4c3ec1b89_1920-1.jpg)
Viktor Orban (stânga) și Bill Clinton (dreapta) 1999
Viktor Orban a precizat în weekend că, în timpul primului său mandat de premier, în anul 1999, președintele Statelor Unite de atunci, Bill Clinton, i-a cerut să deschidă un al doilea front și să atace Serbia sau, cel puțin, să bombardeze de la distanță Voivodina și Belgrad, a declarat Orban la Szombathely.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F02%2Fviktor-orban-bill-clinton-afp.jpg)
Cu toate acestea, guvernul lui Orbán a respins acest lucru și a răspuns solicitării explicite a președintelui american cu un „Nu, domnule!”. „Dacă, la acea vreme, am fi avut un prim-ministru care știa doar să spună «Da, domnule!», am fi fost în război până la gât”, a conchis Orbán.
În urma convorbirii, care a avut loc prin telefon, Viktor Orban a spus că au convenit să discute personal această chestiune la summitul NATO programat pentru o săptămână mai târziu, dar americanii nu au mai adus niciodată în discuție subiectul, susține acum Orbán. Momentul a fost invocat de premierul Ungariei pentru a demonstra că „este posibil să spui nu, când ai curajul să o faci”.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F02%2F2023-06-01t074757z_1697469861_rc29ay9813kb_rtrmadp_3_hungary-retail-1686151631.webp)
Deși inițial existau unele planuri pentru o operațiune terestră NATO în 1999, în timpul războiului din Kosovo, acest plan nu a avut niciun sprijin politic real și nu există dovezi că Ungaria ar fi trebuit să atace Serbia.
La acel moment, în rândul politicienilor europeni, se vorbea de o operațiune terestră, dar Washington Post a dezvăluit aceste planuri. Liderii NATO au negat ulterior că ar fi existat o astfel de operațiune în Iugoslavia. Însuși Viktor Orban a raportat Parlamentului, la acel moment, că membrii NATO considerau o operațiune terestră atât de inutilă, încât nici măcar nu a fost pusă pe ordinea de zi a summitului NATO, a spus Áron Tábor, expert în SUA și lector la Institutul de Studii Politice și Internaționale de la Universitatea Eötvös Lóránd.
Recomandările autorului: