Viktor Orban își radicalizează discursul și se îndreaptă spre Orient

Premierul conservator Viktor Orban, care guvernează o țară în recesiune și a cărui popularitate este în scădere, și-a radicalizat discursul, adoptând aluzii religioase, chiar mitologice, în speranța de a păstra puterea la alegerile viitoare, relatează AFP.

„Astăzi, două concepții, două ideologii, două direcții coexistă în politica ungară. O (concepție) respinge uniunea națională, alta o consideră ca un punct de plecare. Una abandonează oile pierdute, cealaltă le caută tot timpul…”, a declarat șeful Guvernului, duminică, într-un discurs la Opusztaszer (150 de kilometri sud de Budapesta), care părea să se refere la opoziția socialistă.

Premierul a pronunțat acest discurs la ceremonia de inaugurare a unei statui, comandate de către Guvern, reprezentând pasărea de pradă „Turul”, provenită din vechile legende păgâne maghiare, reluată și arborată ca simbol de către partidul de extremă dreaptă Jobbik.

FLASH NEWS Trump, nouă declarație uluitoare: La ora 9 voi ține un discurs și, practic, voi spune tuturor cât de grozav sunt

01:17

ACCIDENT Imagini de coșmar pe A2. Tiruri și mașini pulverizate într-un accident în lanț care a oprit complet circulația pe sensul spre București

00:42

Acest „Turul” de piatră de 2,10 metri amplasat pe o coloană de 10 metri înălțime trebuie să simbolizeze un „memorial al unității naționale”.

Dacă respingerea celor care nu gândesc precum el este o constantă în discursul lui Viktor Orban, în schimb, discursul său a luat căi din ce în ce mai mistice.

„Biblia ne spune, de asemenea, că un război a izbucnit în Rai și că Arhanghelul Mihail a străpuns balaurul, care este o reprezentare a lui Satan, și l-a alungat din Rai”, a declarat el duminică.

În opinia experților intervievați de AFP, radicalizarea retoricii urmărește să atragă electoratul Jobbik, care a obținut 17 la sută dintre sufragii la alegerile din 2010.

„Acordul său cu extrema dreaptă, în gestație în cursul ultimilor doi ani, a devenit evident, are nevoie de alegătorii lor”, a comentat Attila Mesterhazy, președintele partidului de orientare socialistă MSZP, cel mai mare partid de opoziție.

„Vrea să câștige voturile extremei drepte, căci este prea la dreapta pentru a recupera voturile centrului, dar ceea ce spune, de asemenea, a devenit convingerea sa politică”, apreciază Peter Kreko, directorul institutului ungar Political Capital.

Fidesz se află în continuare pe primul loc în sondaje, cu 22 la sută din intențiile de vot față de 16 la sută pentru socialiști, potrivit ultimului sondaj al insitutului de cercetare Median. În 2010, Fidesz a obținut aproape 53 la sută de voturi și o majoritate de două treimi în Parlament.

Dar diferența se restrânge, arătând o nemulțumire față de politica economică a țării. Ungaria a intrat în recesiune în al doilea trimestru, șomajul afectând 10,4 la sută din populația activă la sfârșitul lui august, iar inflația atinge un nivel record de 6 la sută. Populația este constrânsă la o multitudine de taxe decise de către Guvern pentru a acoperi găurile bugetului, fără mare succes.

Prevestire a vântului care se întoarce? Partidul de orientare socialistă a câștigat duminică un scrutin comunal parțial la Dunafoldvar (sud), un orășel de aproximativ 10.000 de locuitori, cu un scor de 57 la sută față de 43 la sută pentru Fidesz, pentru prima dată de la accederea acestuia din urmă la putere în 2010.

În afară de apropierea de Jobbik, Orban se îndepărtează din ce în ce mai mult de Occident, subliniază experții.

„Trebuie să începem să-l luăm în serios pe Orban și să-l vedem așa cum este: el apreciază că Uniunea Europeană se va prăbuși și că șansele Ungariei se găsesc în Est, urmând un model asemănător Chinei sau autocrațiilor din Asia Centrală”, afirmă președintele Institului de analiză Szabadsag es Reform (Reformă și Libertate), Szabolcs Kerek-Barczy.

Viktor Orban a criticat adeseori Comisia Europeană, acuzând-o mai ales că este vinovată de criza din Ungaria. El a considerat maghiarii, „de origine pe jumătate asiatică”, ca nefiind suficient de pregătiți pentru democrație. S-a distanțat de Uniunea Europeană, la care Ungaria a aderat în 2004, și a prezis sfârșitul civilizației occidentale în fața Orientului.

„O elită economică, o direcție politică foarte puternică, o economie care favorizează industria în detrimentul serviciilor”, iată care este modelul său ideal, subliniază Peter Kreko.

Dar se îndoiește de șansele de succes ale Ungariei. „Nu avem nici resurse naturale, nici moștenirea culturală, religioasă sau lingvistică a țărilor din Orient”, subliniază el.

„Maghiarii sunt bine ancorați în Europa din punct de vedere cultural”, mai spune el, iar „dacă Orban forțează prea mult această nouă strategie, riscă să cadă între două scaune”.