Vizita lui Ponta la Bruxelles, comentată pe larg de presa internațională. Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, a scris în NY Times un editorial despre situația din România

Uniunea Europeană l-a somat joi pe premierul român Victor Ponta să „restaureze puterile Curții Constituționale” și să „nominalizeze un Avocat al Poporului susținut de către toate partidele” politice, iar premierul a promis imediat să dea curs solicitărilor UE, scrie AFP, după vizita lui Victor Ponta la Bruxelles.

Agenția subliniază, de asemenea, că tratatul de la Lisabona se afla ostentativ pe masă când președintele UE, Herman Van Rompuy l-a primit pe Ponta, ceea ce indică hotărârea liderilor europeni. Articolul 7 al tratatului prevede suspendarea dreptului de vot al unui stat UE în cazul unei „încălcări grave” a drepturilor fundamentale, dar nu a fost utilizat niciodată.

Însă, subliniază AFP citând surse comunitare, deși membrii Comisiei denunță „o lovitură de stat” constituțională în România, o recurgere la articolul 7 este încă departe de a fi pusă în practică.

Agenția REUTERS citează un comunicat al biroului președintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, în care acesta se declară „profund preocupat” de recentele evenimente din România, din punctul de vedere al independenței justiției și situației statului de drept.

Totodată, aceasta precizează că premierul român este hotărât să îl destituie pe președinte. „Am făcut tot ce am putut pentru a coabita. El a acționat împotriva Guvernului și a Parlamentului”, le-a declarat Victor Ponta jurnaliștilor reuniți la Bruxelles. „Știu foarte bine că pe o navă nu este decât un singur căpitan, dar România nu este o navă”, a adăugat el.

Sub titlul „România: justiția va tranșa războiul liderilor”, cotidianul francez LE FIGARO subliniază că premierul român a promis să lase Curtea Constituțională să arbitreze diferendul cu președintele Traian Băsescu.

Publicația subliniază însă că presiunea externă a crescut în ultimele zile asupra României. „După Hillary Clinton și Angela Merkel, mașinăria europeană a trecut la acțiune”, comentează Le Figaro. La rândul său, Herman Van Rompuy a subliniat că respectarea statului de drept este „nucleul dur al construcției europene”. Publicația explică, de asemenea, că UE dispune de două pârghii pentru a aduce Bucureștiul pe calea corectă. Mai întâi este vorba despre menținerea României într-o procedură de supraveghere politică, Mecanismul de Cooperare și Verificare, și apoi, indirect, de intrarea României în spațiul Schengen.

Criza constituțională din România pare să fie aproape de o soluție, scrie cotidianul american NEW YORK TIMES, subliniind că în acest fel sunt calmate temerile cu privire la intensificarea instabilității politice în estul Uniunii Europene. Acesta subliniază că o criză similară a avut loc în Ungaria, generând îngrijorări cu privire la capacitatea Uniunii Europene de a-și proteja valorile centrale în fața noilor democrații care le amenință.

New York Times îl citează, de asemenea, pe Stelian Tănase, care susține că ultimele evenimente din România reprezintă cel mai recent capitol din „războiul” între principalele două „clanuri” politice din țară.

Cotidianul publică, de asemenea, un editorial semnat de Paul Krugman, economist, jurnalist și eseist laureat al premiului Nobel pentru Economie în 2008, și intitulat „Separația între justiție și politică în România”.

Krugman subliniază că această criză politică „ajută la înțelegerea a ceea ce este juridic, ce este politic și unde linia dintre cele două este neclară”. „Politica obișnuită a partidelor este un sport de contact care poate genera multă patimă, dar este perfect legală. Un comportament care distruge Constituția trece granița în teritoriul revoluționar. Aceste acțiuni ale Guvernului Ponta combină politica partinică polarizată cu o revoluție pentru distrugerea Constituției”, comentează editorialistul New York Times.

BBC prezintă pe scurt avertizările Uniunii Europene și atrage atenția că duelul Ponta-Băsescu a blocat procesul de luare de decizii în România.

La rândul său, CHRISTIAN SCIENCE MONITOR explică, într-un articol amplu, „de ce președintele României se confruntă cu un vot de demitere”, subliniind că această situație demonstrează slăbiciunea tranziției postcomuniste a României.

După controversele privind intensificarea autoritarismului în Rusia, Ucraina și Ungaria și schimbări similare în Slovacia și Macedonia, precum și în alte zone ale regiunii, România este ultima care arată semne ale unei democrații slabe, comentează cotidianul.

Pe de altă parte, WALL STREET JOURNAL atrage atenția că problemele politice din România au generat îndoieli cu privire la capacitatea țării de a întruni cerințele acordului de împrumut convenit cu UE și FMI.

DEUTSCHE WELLE afirmă că președintele CE Jose Manuel Barroso a declarat că premierul român a fost de acord, în cadrul întâlnirii de la Bruxelles de joi, să furnizeze asigurări urgent și în scris cu privire la îngrijorările UE.

FINANCIAL TIMES scrie că Ponta a făcut turul instituțiilor de la Bruxelles în încercarea de a calma îngrijorările oficialilor europeni. Aceștia afirmă că Ponta a fost de acord să respecte recomandările lor, însă analiștii avertizează că UE are la dispoziție puține instrumente pentru a forța Guvernul român să se conformeze. „UE nu poate face mare lucru deoarece statele membre au fost întotdeauna atente să mențină foarte limitată competența UE asupra problemelor lor interne constituționale”, afirmă Heather Grabbe, directoarea Institutului Open Society din Bruxelles.

Săptămânalul THE ECONOMIST susține, în ediția sa tipărită, că atât Ponta, cât și Băsescu au defectele lor, dar premierul luptă „murdar chiar și după standardele românești”. El a exploatat noua majoritate parlamentară ca să îl suspende pe Băsescu, a confiscat controlul asupra câtorva instituții presupus independente și a schimbat regulile pentru referendumul de demitere a președintelui, care va avea loc la 29 iulie.

Situația din România generează comentarii și în presa germană, scrie Deutsche Welle. Astfel RHEINISCHE POST face o comparație între Ungaria și România, afirmând că deși Viktor Orban este un anticomunist feroce, iar Ponta un tehnocrat roșu, cei doi folosesc metode izbitor de asemănătoare și dau dovadă de aceeași insolență în tentativele de a supune propriei lor voințe aparatul de stat, justiția și de a-și exercita controlul asupra Parlamentului. „Cât de stabile politic și de mature au fost realmente țări precum Ungaria și România, dacă deja la câțiva ani după primirea lor în UE, fundamentele statului de drept se destramă precum o podea putredă?”, se întreabă retoric cotidianul.

Într-un amplu articol publicat în cotidianul berlinez TAZ și intitulat „Acuzație în fața oglinzii”, scriitorul Jan Koneffke trece în revistă câteva dintre meritele și erorile comise de Băsescu în timpul mandatului său. El susține că președintele nu s-a făcut vinovat de încălcarea Constituției, „vina” sa rezidând în sprijinul acordat acelor forțe care, la fel ca fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, au contribuit la progresul edificării unei justiții independente. Din acest motiv, Băsescu a reușit să-și atragă ura clasei politice corupte, indiferent de înregimentarea membrilor ei în aripa dreaptă sau cea stângă a spectrului politic, conchide scriitorul german.

DIE ZEIT titrează: „Mai este România o democrație?”. Semnatarul textului consideră că primirea țării în 2007 în Uniunea Europeană ar putea trece drept un răspuns afirmativ. Numai că acest „da” a fost de la început atenuat și de un „dar”, iar în iulie 2012, când UE va emite raportul de țară, afirmația nu va mai putea fi în nici un caz categorică.

La rândul său revista FOCUS atrage atenția asupra scindării Uniunii Europene în privința reacției față de situația din România.

Premierul român Victor Ponta a efectuat miercuri și joi un adevărat maraton la Bruxelles, încercând să convingă mediile europene că reformele pe care le-a lansat sunt democratice și nu contravin regulilor fundamentale UE, dar fără să reușească, a comentat și LE MONDE, ca o concluzie la vizita acestuia în capitala europeană.