WSJ: Poate contribui China la stabilizarea Orientului Mijlociu? Ajutorul Beijingului ar putea fi costisitor pentru Washington

Statele Unite ar putea avea nevoie de influența Chinei pentru evitarea escaladării conflictului dintre Israel și grupurile islamiste din Fâșia Gaza, iar vizita la Washington a ministrului chinez de Externe, Wang Yi, ar putea fi o oportunitate de aliniere a pozițiilor privind crizele din Orientul Mijlociu, comentează publicația The Wall Street Journal (WSJ).

”În contextul în care echipa președintelui Biden observă ruinele diplomației americane în Orientul Mijlociu și mobilizează capabilități militare suplimentare în speranța descurajării Iranului, Washingtonul încearcă să contacteze un partener improbabil. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, se va afla la Washington săptămâna aceasta, pentru discuții cu secretarul de Stat Antony Blinken și cu Jake Sullivan, consilier prezidențial pentru Siguranță Națională. Inițial, vizita lui Wang Yi era parte a unui proces diplomatic de pregătire a participării președintelui Xi Jinping la summitul Asia-Pacific programat luna viitoare în San Francisco. Dar, după cum a subliniat Blinken la Națiunile Unite, Statele Unite vor ajutorul Chinei pentru a evita un război mai amplu în Orientul Mijlociu”, notează editorialistul Walter Russell Mead, într-un articol publicat în cotidianul The Wall Street Journal sub titlul: ”Poate oferi China ajutor în Orientul Mijlociu?”.

Diana Sarca, colonel în rezervă despre cazul grenadei de la Școala „Jean Monnet”: „Nu am resimțit presiuni din partea guvernului”

13:00

CONTROVERSĂ Donald Trump face din nou glume pe seama Giorgiei Meloni și insinuează că premierul italian este obsedat de el

12:57

Ideea nu este total absurdă. China importă foarte mult petrol din Orientul Mijlociu, iar problemele de aprovizionare sau creșterile de prețuri nu vor ajuta economia chineză, care se confruntă cu prăbușirea pieței imobiliare și cu o potențială criză financiară. Dacă Beijingul acceptă să joace un rol mai mare, este bine-pregătit în acest sens, întrucât, în prezent, în Golful Persic se află forțe navale chineze.

La nivel teoretic, administrațiile de la Washington și Beijing vor aceleași lucruri în Orientul Mijlociu. Emisarul Chinei, Zhai Jun, este într-un turneu regional, pentru promovarea dialogului, obținerea unui armistițiu între Israel și Hamas, restabilirea păcii și promovarea soluției coexistenței a două state. Sunt și ideile promovate de Antony Blinken.

”Apelul adresat Chinei de a oferi ajutor în Orientul Mijlociu ar fi o modificare a politicii externe a Administrației Biden. Inițial, obiectivul era colaborarea cu Rusia și reducerea tensiunilor cu Iranul, pentru a concentra capabilitățile economice, diplomatice și militare ale SUA în scopul contracarării amenințării mai mari generate de ascensiunea Chinei. Acum, la nivel potențial, noua politică ar putea fi exact invers: o încercare de colaborare cu Republica Populară China pentru a se concentra mai mult pe Rusia și Iran. (…) Atât China, cât și Statele Unite vor stabilitate mondială și liniște în Orientul Mijlociu și ambele țări pot avea beneficii într-o lume deschisă comerțului și investițiilor”, subliniază editorialistul.

Dar, dincolo de interesele comune, Washingtonul și Beijingul au și disensiuni puternice. Într-adevăr, China nu vrea ca Orientul Mijlociu să ajungă într-un război care ar genera o criză energetică mondială, dar vrea să diminueze puterea SUA în regiune. Iar Administrația Biden a aplicat, până acum, o politică eficientă împotriva Chinei, intensificând parteneriatele în Asia, limitând accesul Chinei la tehnologii avansate și presând aliații europeni să aibă poziții dure față de Beijing.

În actualul context, Beijingul ar putea profita de nevoile Washingtonului pentru a obține concesii bilaterale, printr-un acord care s-ar putea să nu se concretizeze. ”Un singur lucru este cert: Cu cât va părea că Administrația Biden are mai multe cerințe, cu atât mai fi mai scump «ajutorul» Chinei”, concluzionează editorialistul.

Foto: Profimedia

Citește și:

Statele Unite au înregistrat o creștere economică de 4,9% în trimestrul al treilea, în principal datorită intensificării consumului