CCR anunță oficial de ce a „picat” reformele lui Bolojan

Judecătorii comunică public în această seară motivele pentru care modificările legea privind statutul procurorilor și judecătorilor au fost declarate neconstituționale de către CCR.

CCR: Guvernul trebuia să aștepte și să respecte avizul CSM

Așa cum Gândul a anunțat de aseară, Constituțională confirmă că proiectul de lege privind pensionarea magistraților pentru care a insistat Ilie Bolojan – NU a avut avizul CSM.

„De vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta”, a anunțat CCR.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

• angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență;
• caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu;
• de vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta.

EXCLUSIV Povestea fabuloasă a doi studenți care repun România pe hartă. Aplicația care schimbă modul în care călătorim

05:00

EXCLUSIV Cum încearcă sigurul asasin plătit din pușcăriile românești să scape de expulzare. Îl îngrozește gândul că va fi trimis înapoi în Republica Moldova

05:00

Pachetul de reformă care prevede „detecția comportamentului disimulat realizat prin utilizarea tehnicii poligraf” pentru angajații ANAF – încalcă Constituția. Prevederea nu e clară și nici previzibilă

Mai mult, în ceea ce privește declararea ca parțială neconstituțională a legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, din cauza folosirii de camere video de tip bodycam la controalele ANAF și la folosirea testelor poligraf pentru angajații ANAF, CCR spune următoarele:

„nu întrunește standardul constituțional de claritate și previzibilitate prevăzut de art.1 alin.(5) din Legea fundamentală”.

 Cu privire la celelalte critici de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că acestea pot fi grupate în două categorii:

• aspecte care vizează opțiuni de politică economică asupra cărora legiuitorul dispune de o marjă de apreciere largă, fără a încălca prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi (16), dreptul de proprietate privată (art.44), libertatea economică (art.45), așezarea justă a sarcinilor fiscale (art.56) și la obligațiile statului în activitatea economică (art135), cum sunt: stabilirea criteriilor cu privire la utilizarea mijloacelor moderne de plată; impunerea generalizată a acestor mijloace de plată în circuitul economic; declararea inactivității și dizolvarea forțată a persoanelor juridice; modificarea sistemului de eșalonare la plată; vânzarea la licitație publică a bunurilor sechestrate; obligația persoanelor juridice de a deschide un cont bancar în România; tratamentul juridic aplicat cererilor de modificare/menținere a deciziei de înlesnire la plată aflate în curs; opozabilitatea cesiunii părților sociale în privința asociatului unei societăți cu răspundere limitată care deține controlul societății; constituirea și menținerea unei valori minime a capitalului social  al societăților; deductibilitatea cheltuielilor pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România; obligația de a păstra în patrimoniu activele pentru o perioadă determinată; regimul de impozitare a veniturilor din închiriere, din cedarea folosinței bunurilor; a veniturilor din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate; a câștigului din transferul de monedă virtuală; creșterea bazei de calcul pentru plata CASS pentru persoanele care realizează venituri din activități independente; stabilirea unor măsuri de creștere a impozitelor și taxelor; indexarea impozitelor și taxelor; majorarea cotei de impozitare pentru clădiri rezidențiale și autoturisme care depășesc o anumită valoare; instituirea unei taxe pentru gestionarea fluxurilor extra-comunitare de bunuri sau întărirea disciplinei financiare a societăților;
• aspecte care vizează protecția vieții private (art.26 din Constituție) fie a funcționarilor publici, fie a persoanelor cu care acestea interacționează în cadrul activității lor profesionale. Astfel, testarea psihologică a unor categorii de funcționari publici nu le încalcă viața privată de vreme este o procedură realizată în cadrul unui raport de serviciu pentru îndeplinirea căruia funcționarul public trebuie să fie apt, inclusiv din punct de vedere psihologic. De asemenea, utilizarea unor „body worn camera/bodycam” de către funcționarii care interacționează cu cetățenii reprezintă concretizarea unor obligații pozitive de natură normativă ale statului, în sensul asigurării unui serviciu public corect, transparent și echilibrat, pentru garantarea securității juridice a cetățeanului.

         Totodată, Curtea a constatat că sintagma referitoare la testul poligraf încalcă exigențele constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.