Curtea Constituțională a respins sesizarea USR privind revocarea Ancăi Dragu de la șefia Senatului

Curtea Constituţională a respins, miercuri, sesizarea USR privind revocarea Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului, au spus surse din cadrul CCR, pentru GÂNDUL.

UPDATE 13.20. CCR a transmis oficial că a respins sesizarea USR

Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România din Senat și a constatat că este constituțională Hotărârea Senatului nr.131/2021 pentru revocarea din funcția de președinte al Senatului a Ancăi Dana Dragu.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Decizia CCR a fost luată cu majoritate de voturi, respectiv 8 la 1.

Decizia este definitivă.

În sesizarea transmisă Curții Constituționale a României (CCR), USR arăta că este încălcat art. 64 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor sunt aleşi pe toată durata mandatului forurilor legislative.

AI AFLAT! „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” începe marți, 3 martie, de la ora 15.00, live pe Gândul. Invitat: Dumitru Dragomir

17:30

EXCLUSIV Cristoiu l-a dat dispărut pe Nicușor Dan: ”Avem un președinte care a dispărut/N-am pomenit o mai mare bulibășeală”

17:23

Astfel, USR preciza în textul sesizării următoarele: „Norma constituţională (art. 64) face o distincţie clară între calitatea de preşedinte al unei Camere a Parlamentului şi calitatea de membru în Biroul permanent.

Această distincţie iese în evidenţă cu putere din faptul că preşedintele unei Camere a Parlamentului este ales pe perioada întregului mandat al Camerei respective, anume 4 ani, în timp ce membrii Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni.

În privinţa calităţii de membru în Biroul permanent al preşedintelui Senatului, această calitate este una subsidiară celei de preşedinte al Senatului.

În aceste condiţii, reglementarea care indică posibilitatea revocării membrilor Biroului permanent îi are în vedere pe acei membri care sunt numiţi în această funcţie.

Textul constituţional nu îi poate viza pe cei doi preşedinţi ai Camerelor Parlamentului, întrucât ei nu au calitatea de membru în Biroul permanent în mod direct, ci calitatea de preşedinte de Cameră le conferă, de drept, şi calitatea de membru şi preşedinte al Biroului permanent”.

USR sublinia că, în condiţiile în care propunerea de revocare formulată de grupurile parlamentare PNL, PSD şi UDMR este întemeiată exclusiv pe argumentul existenţei unei noi majorităţi parlamentare, fără a fi indicat niciun motiv de încălcare a regulamentului sau a Constituţiei, atunci, revocarea Ancăi Dragu este neconstituțională.

Alte motive invocate sunt încălcarea de principiului supremaţiei legii şi a principiului constituţional al configuraţiei politice a Camerelor Parlamentului.

USR mai susţine că Parlamentul a modificat natura mandatului, încălcând art. 2 din Constituţie, care interzice ca un grup de persoane să exercite suveranitatea naţională în nume propriu.

La finalul lunii noiembrie 2021, Anca Dragu a fost revocată din funcţie, iar în aceeaşi zi preşedintele PNL, Florin Cîţu, a fost ales la conducerea Senatului, în urma formării unei noi coaliții guvernamentale cu PSD și UDMR, iar premier în locul lui Cîțu a fost numit generalul Nicolae Ciucă.