Eugen Sechila, unul dintre oamenii lui Călin Georgescu, a scăpat cu un avertisment pentru construcția unei troițe cu însemne legionare

Eugen Sechila, unul dintre oamenii lui Călin Georgescu, a scăpat cu un avertisment pentru construcția unei troițe cu însemne legionare în județul Călărași. Aceasta reprezintă cea mai ușoară sancțiune care este prevăzută în Codul Penal din România. Magistrații au decis că bărbatul are o „periculozitate redusă”, motiv pentru care a primit doar avertisment. De asemenea, magistrații au mai susținut că troița respectivă a avut o „expunere publică minimă”. Despre simbol s-a spus că nu este „în mod direct rasist”.

Context înainte. De unde a pornit întreaga urmărire a lui Eugen Sechila? Totul a început în luna martie a anului trecut, când bărbatul, considerat a fi colaborator al lui Călin Georgescu, a ajuns la Parchetul General. A fost acuzat, atunci, că a ridicat și a amplasat, în județul Călărași, în comuna Radovanu, o troiță care purta simboluri legionare (Garda de Fier).

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu îl acuză pe Bolojan că inventează orice ca să nu voteze un guvern

17:21

EXCLUSIV Cristoiu: Nu va fi nici o revoluție în România condusă de Călin Georgescu

17:16

Eugen Sechila în timp ce sculptează. Sursă foto: Facebook

Judecătoria Oltenița a pronunțat primul verdict în dosarul lui Eugen Sechila, aplicându-i un avertisment. Fostul luptător din Legiunea Străină respinge acuzațiile de propagandă legionară. El susține că troița a fost realizată în calitate de artist. În instanță, acesta a invocat libertatea artistică și a afirmat că monumentul a fost dedicat unui tânăr din comuna Radovanu.

„Audiat fiind în fața instanței, inculpatul a declarat că, într-adevăr, el este cel care a sculptat troița, însă demersul său a fost unul artistic, și nu propaganda unei ideologii. Astfel, inculpatul a arătat că este sculptor, având numeroase opere de artă realizate, însă nu expuse în (…). A mai arătat că unul din elementele care i-au marcat existența este simbolul Sfintei Cruci, dorind să arate cum a înțeles să își exprime arta prin simbolul Sfintei Cruci.

De asemenea, inculpatul a precizat că este vorba de crucea tridimensională, reprezentată de lungimi, înălțimi, adâncimi și profunzimi, arătând că figura de la baza troiței simbolizează crucea în plinătatea ei. Mai mult, inculpatul a învederat că nu a făcut niciun fel de promovare a troiței, aspectul că alte persoane au pozat-o și expus-o pe rețelele de socializare nefiind intenția sa. Nu în ultimul rând, inculpatul a precizat că știa că figura de la baza troiței poate fi asociată cu un însemn legionar, acesta considerându-l în primul rând un însemn religios, iar prevederile alin. 3 ale art. 4 îi permiteau libertatea artistică. Mai constată instanța că inculpatul a depus la dosar (…) broșuri privind lucrările expuse de acesta din care rezultă că este sculptor, fiind pasionat de artă”, se arată în motivarea deciziei instanței.

Magistrații au decis că Eugen Sechila are o „periculozitate redusă”

În apărarea sa, Eugen Sechila a prezentat mai mulți martori, inclusiv un doctor în etnologie afiliat Academiei Române. Acesta a susținut că simbolul de pe troiță nu are legătură cu Mișcarea Legionară, ci este unul tradițional creștin. El a spus că este prezent în cultura locală de mii de ani.

„Martorul (…) a declarat că este doctor în etnologie în cadrul Academiei (…). A arătat că a fost contactat de către inculpat pentru a depune mărturie și a explica originea simbolului crucii întreite, iar ulterior a sintetizat totul într-o lucrare care a fost depusă la dosar de către apărătorul inculpatului. A mai arătat că există numeroase modele ale simbolului crucii, cea mai răspândită fiind crucea ierusulimiteană.

De asemenea, martorul a precizat că nu consideră că simbolul de la baza troiței este un simbol legionar, ci este vorba de un simbol tradițional creștin, prezent de cel puțin 8.000 ani în urmă în cultura noastră, iar acest simbol a avut ca scop punerea celui decedat și a celor dragi sub ocrotirea sfintei treimi”, se mai spune în documentul instanței, arată Ziare.com.

Eugen Sechila. Foto: Gândul

Ce explică judecătorul?

Judecătorul a analizat dacă troița realizată de Eugen Sechila a avut scopul de a promova ideologia legionară sau dacă poate fi încadrată în excepțiile prevăzute de lege pentru creația artistică. Magistratul arată că simbolurile extremiste pot avea un rol de propagandă și pot contribui la promovarea unor ideologii prin expunerea lor în spațiul public. Totuși, instanța a apreciat că, în acest caz, nu există suficiente elemente pentru a concluziona că Sechila reprezintă un pericol public. Judecătorul a respins argumentul potrivit căruia troița ar reprezenta o lucrare artistică. Potrivit instanței, probele arată că monumentul a fost ridicat în memoria unui tânăr din comună, chiar dacă magistratul nu contestă calitatea de artist a lui Eugen Sechila.

„Simbolul Mișcării Legionare este reprezentat de crucea triplă, formată din trei bare verticale și trei orizontale intersectate o rețea de zăbrele de închisoare ca simbol al martiriului. Simbolul nu este în mod direct rasist, în sensul că elementele grafice nu conțin în mod direct un mesaj rasist, cum se întâmplă în cazul altor simboluri (spre exemplu: pumnul arian, simbol al supremației albe și al diferențelor pe care adepții ideologiilor de extremă dreapta le consideră a exista între oameni).

Cu toate că nu este un simbol rasist sau xenofob prin grafica pe care o înfățișează, este un simbol asociat cu rasismul și antisemitismul din cauza contextului în care a fost folosit. Mișcarea Legionară este un curent politic interbelic de extremă dreapta, care a promovat idei ultranaționaliste, antisemite, autoritare.

Analizând astfel figura geometrică de la baza troiței, instanța constată că aceasta este identică cu simbolul Mișcării Legionare, apărarea inculpatului privind faptul că ar reprezenta mai multe cruci neputând fi primită având în vedere geometria perfectă a liniilor verticale și orizontale care se întrepătrund.

Mai mult, analizând lucrarea depusă de către inculpat la dosarul cauzei privind simbolurile crucii întreite, instanța constată că diferitele troițe realizate de-a lungul timpului au, într-adevăr, simbolul crucii întreite, însă ceea ce le caracterizează pe acestea este inegalitatea liniilor verticale și orizontale care se întâlnesc și formează simbolul crucii”, explică judecătorul.

Fapta există, dar a primit avertisment

Instanța a stabilit că fapta există, reprezintă infracțiune și a fost comisă de Eugen Sechila. Cu toate acestea, judecătorul a decis aplicarea unui avertisment, apreciind că pericolul social este redus și că expunerea publică a fost limitată. Nu este cunoscut cu antecedente penale, arată motivarea instanței. Este menționat și „gradul de pericol social redus al faptei”, o „periculozitate redusă a inculpatului”. Instanța a mai considerat că expunerea publică a simbolului a fost limitată, deși inculpatul știa că acesta este asociat cu Mișcarea Legionară.

„La dosarul cauzei a fost anexată fișa de cazier privind pe inculpatul (…), din care rezultă că nu este cunoscut cu antecedente penale. (…) Instanța reține că funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

În continuare, instanța reține un grad de pericol social redus al faptei și o periculozitate redusă a inculpatului, care, deși a realizat o troiță având la baza un însemn legionar, despre care chiar inculpatul a recunoscut că avea cunoștință că este asociat cu mișcarea legionară, intrând în sfera interdicțiilor impuse de OUG 31/2002, totuși prin modul său de acțiune, a realizat o expunere publică minimă”, se mai arată în motivare.