Judecătorii CSM pun sub semnul întrebării Comitetul pentru Legile Justiției al premierului Bolojan

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ridică serioase semne de întrebare asupra Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției constituit de premierul Ilie Bolojan. Judecătorii acuză lipsa de transparență, ambiguitatea juridică și o posibilă dublare a atribuțiilor sistemului judiciar.

Participarea CSM la Comitet nu a lămurit scopul Comitetului

Secția pentru judecători a CSM arată că participarea reprezentanților săi la prima întâlnire desfășurată la Palatul Victoria, pe 14 ianuarie, nu a lămurit nici scopul real al Comitetului, nici legitimitatea acestuia.

Mandatați de CSM, judecătorii Claudiu Drăgușin și Alin Ene au constatat că discuțiile s-au axat pe teme strict administrative – precum ECRIS 5, dosarul electronic sau deficitul de personal – domenii care, potrivit legii, intră deja în competența Consiliului, a Ministerului Justiției sau a Comitetului de Management Strategic.

FLASH NEWS Mîndruță îl ceartă pe Trump după ce a spus că vrea să evite un război între SUA și Iran: „Trump a facut stânga-mprejur”

12:12

FLASH NEWS Doi oameni au murit în Thailanda după ce o altă macara s-a prăbușit. Aceeași firmă este implicată în ambele tragedii

12:08

CSM: Viitoarele propuneri legislative sunt opace

Mai grav, susțin judecătorii, viitoarele propuneri legislative discutate în cadrul Comitetului sunt învăluite în opacitate. Nu se știe cine le-a elaborat, care este fundamentarea lor și pe ce criterii au fost selectate.

Unele dintre ele trădează, în opinia CSM, „lipsă de cunoaștere a realităților judiciare” și chiar contradicții flagrante. Un exemplu invocat este propunerea ca, în cazul absenței medicale de peste 30 de zile a unui judecător, completul de judecată să fie desființat automat, ceea ce ar conduce la reluarea probatoriului în toate dosarele, exact opusul obiectivului declarat al continuității actului de justiție.

Secția pentru judecători mai semnalează că nu a primit răspuns la întrebări esențiale: cine stabilește agenda Comitetului, cum sunt alese temele de discuție, pe ce criterii sunt invitate anumite asociații profesionale și excluse altele. În lipsa unor clarificări, magistrații vorbesc despre un mecanism informal, fără temei normativ explicit, fără statut juridic clar și fără delimitarea competențelor față de autoritățile constituționale ale sistemului judiciar.

„Ambiguitatea normativă face imposibilă identificarea naturii reale a acestui Comitet și îl transformă într-o structură lipsită de legitimitate juridică”, avertizează CSM, și subliniază riscul ca simpla participare la astfel de întâlniri să creeze o aparență de validare a unui proces „fără credibilitate și fără garanțiile minime ale unui dialog instituțional autentic”.

CSM spune că nu respinge dialogul privind reformarea legislației, inclusiv în chestiuni sensibile precum promovarea magistraților, conducerea instanțelor sau numirile prin concurs, dar insistă ca acesta să se desfășoare într-un cadru legal clar, transparent și instituționalizat, nu într-un format perceput drept improvizat și lipsit de obiective declarate.

CAB se pronunță pe a doua contestație împotriva Comitetului pentru legile Justiției a lui Bolojan

Curtea de Apel București ia în dezbatere o contestație depusă de un ONG împotriva deciziei premierului Ilie Bolojan de a înființa, la Palatul Victoria, un comitet de analiză a legilor Justiției.

Este vorba despre Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, asociație care s-a remarcat la sfârșitul anului 2024, când a dat în judecată, împreună cu liderul suveranist Călin Georgescu, mai multe instituții ale statului pe tema anulării alegerilor prezidențiale.

Concret, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a solicitat Curții de Apel București suspendarea deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, semnată de Ilie Bolojan, privind constituirea, organizarea și atribuțiile Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. Instanța a stabilit că se va pronunța în acest caz pe 15 ianuarie.

În timpul procesului, judecătorul care se ocupă de acest dosar a admis cererile de intervenție depuse de Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Voci pentru Democrație și Justiție (VeDem Just) și alte două asociații, acestea urmând să fie părți în cadrul procesului.

Este a doua contestație formulată împotriva înființării acestui comitet la nivelul Guvernului, după cea depusă de avocata AUR Silvia Uscov, care are următorul termen de judecată pe 12 ianuarie.

RECOMANDAREA AUTORULUI

Bolojan a convocat Comitetul pentru revizuirea legilor Justiției, în plin scandal de plagiat al ministrului Radu Marinescu

CSM cere Guvernului să deblocheze concursurile de admitere în magistratură. „Există riscul diminuării numărului de judecători prin plecări voluntare”