Extrădarea prințului Paul de România a fost RESPINSĂ de instanța din Malta / Alina Gorghiu îi cere premierului Ciolacu să intervină diplomatic

Curtea de Apel din Malta a respins, luni, cererea autorităților române de extrădare a Prințului Paul Philippe al României, invocând un „risc real și personal” de încălcare a drepturilor sale fundamentale în cazul întoarcerii acestuia în România.

Prințul, în vârstă de 77 de ani, a fost arestat în aprilie pe baza unui mandat european de arestare și a fost reținut timp de două luni înainte de a fi eliberat pe cauțiune. El locuia la Paris după ce a fugit din România în 2020, când a fost condamnat la trei ani și patru luni de închisoare pentru retrocedarea ilegală a unor imobile din apropierea Bucureștiului, în dosarul „Ferma Băneasa”.

Avocații săi susțin că acuzațiile au fost motivate politic și că el a fost persecutat în România. În trecut, instanțele franceze au respins o cerere similară de extrădare, notează Times of Malta.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „America nu mai poate să controleze lumea, dar trebuie să fie cea mai mare putere”

09:30

METEO Meteorologii BBC Weather, avertisment meteo pentru București: Când vine „iarna secolului”?

09:26

Curtea de Apel din Malta, prezidată de judecătoarea Edwina Grima, a subliniat riscurile asociate cu condițiile de detenție din România, în special la închisoarea Rahova, care ar fi fost subiectul mai multor cazuri de încălcare a drepturilor omului. Într-o hotărâre de 73 de pagini, judecătoarea a evidențiat vârsta, sănătatea precară și statutul special al Prințului ca membru al familiei regale a României.

Decizia a venit după ce Curtea Constituțională din Malta a stabilit că instanțele penale au obligația de a evalua riscul real de tratament inuman și degradant în cazul unei extrădări.

Ministrul Justiției: „O decizie revoltătoare”

„O decizie revoltătoare precum cea comunicată astăzi este de neacceptat dacă ne gândim la Decizia – cadru JAI în materie de predare și la interpretările recente ale CJUE în urma cererii de decizie preliminară depusă în luna aprilie de Curtea de Apel Brașov.

Decizia instanței malteze reprezintă o încălcare flagrantă a unei decizii CJUE date expres în cazul fugarului Paul-Philippe al României”, afirmă ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

Alina Gorghiu îi cere premierului Marcel Ciolacu să intervină diplomatic

„Voi propune Premierului României ca Guvernul să reacționeze la nivel diplomatic la o asemenea încălcare flagrantă a deciziei CJUE.

Și în acest caz, statul român, prin ANP, a depus toate garanțiile solicitate privitoare la condițiile din penitenciare.

CJUE a stabilit că autoritatea de executare a MEA nu poate aplica un standard de protecție a drepturilor fundamentale mai ridicat decât cel care rezultă din dreptul Uniunii și din Cartă. România, prin ANP, a oferit în peste 850 de cazuri numai în ultimul an, garanții că închisorile din România sunt la standardele impuse de dreptul Uniunii.

Indiferent de numele fugarilor, de strategiile avocaților, de informațiile incorecte despre România prezentate instanțelor străine, statul român face toate eforturile posibile pentru aducerea tuturor în țară, indiferent de notorietatea cazurilor.

Anul trecut peste 800 de fugari au fost aduși în România iar anul acesta numărul este de peste 400.

În cazul lui Paul-Philippe al României instanța de fond din Malta decisese în favoarea statului roman dar instanța de apel a respins predarea fugarului către România”, susține Alina Gorghiu.

Pe numele prințului Paul există un mandat de arestare din decembrie 2020

Conform ministrului Justiției, există o procedură în fața instanței constituționale din Malta„ pe care o vom urmări în continuare”.

Curtea de Apel Brașov a emis Mandatul European de Arestare la 17 decembrie 2020 pentru acest fugar în vederea executării pedepsei definitive de 3 ani și 4 luni de închisoare pentru cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu.

Instanța malteză a apreciat că în cazul executării Mandatului European de Arestare împotriva lui Paul-Philippe al României există riscul real ca el să fie supus unei încălcări a art. 4 din Carta drepturilor fundamentale ale UE și art. 3 din Convenția europeană a drepturilor omului cu alte cuvinte se invocă condițiile de detenție din România. Pe această bază, instanța malteză a refuzat executarea Mandatului European de Arestare.

„Statul român va utiliza în continuare toate mijloacele juridice disponibile pentru a continua demersurile în vederea predării tuturor fugarilor”, adaugă sursa citată.

Vă recomandăm să citiți și: