Șeful Parchetelor Militare explică totul despre dosarele Revoluției, Mineriadei și dosarul Ucraina. Magistratul Cătălin Pițu: “Nu e vorba de audierea lui Putin, cum s-a speculat în mod hilar!” | EXCLUSIV

Șeful Parchetelor Militare explică totul despre dosarele Revoluției, Mineriadei și dosarul Ucraina. Magistratul Cătălin Pițu: “Nu e vorba de audierea lui Putin, cum s-a speculat în mod hilar!” | EXCLUSIV

Dosarele Revoluției și Mineriadei nu mai au nevoie de background. S-a scris despre ele în toată această perioadă de timp care s-a scurs din ianuarie 1990 până azi. Aproape toți procurorii care au făcut cercetări de-a lungul timpului în aceste dosare nu mai sunt în sistem. Cei care au preluat ștafeta, pentru a încerca să mai facă ceva pentru ca adevărul judiciar să fie restabilit și cei vinovați care au scăpat până acum de pedeapsă să plătească într-un final, s-au lovit de prescripție. De aceea în aceste dosare singura infracțiune imprescriptibilă este cea de crime împotriva umanității. Infracțiune de care răspund doar șefii, doar cei care au ordonat astfel de orori. Desigur, cei care mai trăiesc încă. Trimise la instanță și retrimise la Secția Parchetelor Militare, aceste două dosare au stârnit comentarii acide, dure, în spațiul public, multe dintre ele lansate de asociațiile de revoluționari. Recent, rechizitoriul refăcut conform cerințelor ICCJ a luat iarăși calea instanței supreme. În schimb, soarta dosarului Mineriadei este ceva mai complicată.

În exclusivitate pentru Gândul, procurorul șef al Secției Parchetelor Militare, magistratul Cătălin Pițu a decis să ofere toate detaliile legate de aceste două dosare, dar și despre stadiul în care se află noul dosar UCRAINA. În interviul pe care ni l-a acordat, șeful SPM răspunde, în premieră, și la acuzațiile aduse de-a lungul timpului de liderul Asociației 21 decembrie 89, Teodor Mărieș: “Se erijează în veritabil apărător al inculpaților!”, a declarat procurorul șef Cătălin Pițu pentru Gândul. Un răspuns dur, completat de câteva explicații.

În ce privește dosarul UCRAINA, care a bulversat opinia publică și mulți s-au întrebat ce vrea Parchetul General să demonstreze cu acest dosar, Gândul a obținut primele date referitoare la probatoriul administrat, dni luna mai 2022 până acum, în această cauză care vizează crimele împotriva umanității săvârșite de ruși pe teritoriul ucrainean de la începutul atacului lui Vladimir Putin, care a avut loc la finele lunii februarie 2022.

REPORTER: Mai există vreo speranță în finalizarea procesului dosarului Revoluției?

Dacă nu credeam așa, nu semnam un nou rechizitoriu în acest dosar. Deși nu e chiar corect că este denumit așa, al Revoluției.

REPORTER: De ce nu e corect?

Pentru că de-a lungul timpului, Parchetele Militare și Secția Parchetelor Militare (SPM) s-au preocupat la modul cel mai serios de tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate pentru numeroasele decese și vătămări survenite în acea perioadă. Ca urmare a unui număr de 112 rechizitorii, au fost condamnate definitiv după 1990, sute de persoane, ofițeri și subofiteri MAI și MapN, foști miniștri, șefi de direcții militare – cum ar fi defunctul general Iulian Vlad-, factori de decizie din politico-militară de la vârful ierarhiei de atunci. Sunt 275 de astfel de persoane. Deci, nu s-a stat degeaba cum există preconcepția la nivelul societății. Pentru un eveniment de genul Revoluției, rezultatele sunt în opinia mea remarcabile, în ciuda faptului că nu au existat expertize balistice, cercetări la fața locului etc. Au fost foarte multe inconveniente din punct de vedere criminalistic.

 “Prin ceea ce face în mod concret, Teodor Mărieș se erijează într-un veritabil apărător al inculpaților!”

REPORTER: Totuși, există voci ale unor lideri de asociații revoluționare care vă acuză de neprofesionalism, de exercitarea funcției cu rea credință, de câte și mai câte…Cum comentați? Până acum nu am văzut vreo reacție din partea dumneavoastră.

Colegii mi-au transmis ceea ce afirmă pe toate canalele președințele Asociației 21 Decembrie 1989 despre rechizitoriul făcut de mine în dosarul Revoluției, dar și despre mine personal. Spun că mi s-a transmis pentru că eu am decis demult să nu mă mai uit la televizor. Apreciez că întregul comportament al lui Teodor Mărieș, președintele Asciației 21 decembrie 1989 e cel puțin bizar și mă refer aici la câteva aspecte cum ar fi:

  1. E bizar și chiar hilar ca o persoană fără pregătire să creadă că înțelege și stăpânește fenomenul juridic.
  2. Este bizar ca Teodor Mărieș să se erijeze în reprezentantul persoanelor vătămate în timpul Revoluției atâta timp cât în faza de camera preliminară, la ICCJ, Asociația “21 decembrie 1989” a reprezentat doar 4 (patru) persoane vătămate din totalul miilor de persoane vătămate. Un simplu calcul arată că, procentual, cele patru persoane reprezintă puțin peste 0 la sută din totalul victimelor din acest dosar.
  3. Bizar e și faptul că Teodor Mărieș repetă în mod obsesiv niște acuzații la adresa mea, cătă vreme aceste acuzații au făcut obiectul unei plângeri la Inspecția Judiciară care a cercetat amănunțit totul și a constatat că acuzațiile sunt total neîntemeiate. Asociația 21 a atacat în fața instanțelor rezoluția Inspecției Judiciare, iar ICCJ a respins, în final, constestația acestei asociații și a constatat că este total neîntemeiată. Mărieș știe acest lucru, are comunicarea de la ICCJ.
  4. Este bizar și faptul că Mărieș este un înverșunat critic al rechizitoriului prin care a fost trimis în judecată Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu atâta timp cât în mod public, în repetate rânduri, a solicitat tragerea lor la răspundere. Iată că acum, fără să fi citit rechizitoriul, prin ceea ce face în mod concret, Teodor Mărieș se erijează într-un veritabil apărător al inculpaților. De altfel, nu e singurul. Același gen de discrepanță se regăsește și cu privire la acțiunile fostei Securități, după decembrie 1989. Dacă public Teodor Mărieș acuză fosta Securitate pentru victimele de după 22 decembrie 1989, practic, în fața instanței supreme, același Mărieș, audiat ca martor, a lăudat comportamentul generalului Vlad Iulian, pe care l-a apreciat ca fiind foarte benefic Revoluției. Acestea fiind spuse, consider închis pentru totdeauna acest subiect. Mie îmi plac provocările, însă nu găsesc nicio provocare în a discuta în contradictoriu cu această persoană care continuă permanent atacurile neîntemeiate la adresa mea.

REPORTER: Vă rog să explicați clar cum ați făcut noul rechizitoriu. Se spune că nu ați audiat părțile. Cum așa?

Ca să fie clar pentru toată lumea, ICCJ nu a impus refacerea de la zero a urmăririi penale. Din punct de vedere al actelor de procedură, dosarul a rămas intact. Au fost anulate doar anumite probe, iar pe baza probatoriului rămas în dosar a fost emis un nou rechizitoriu. Așa fiind, în rechizitoriu au rămas suficiente probe pentru formularea acuzațiilor la cei trei inculpați. Iliescu, Voican Voiculescu, Rus. Exigențele ICCJ și ale legii au fost întru totul respectate, inclusiv în ce privește reaudiarea inculpaților.  

“Dosarul Mineriadei s-a aflat într-o situație mult ai grea decît cel al Revoluției…”

REPORTER: Haideți să trecem la dosarul Mineriadei, altă piesă grea care atârnă de gâtul Secției Parchetelor Militare de atâta amar de vreme. Lumea a obosit, am obosit și eu…pare că și istoria judiciară postdecembristă și-a pierdut răbdarea să mai aștepte un deznodământ. Ce faceți aici, la SPM, cu acest dosar? În ce stadiu e?

 Din punct de vedere juridic, dosarul Mineriadei, după restituirea dispusă de ICCJ, s-a aflat într-o situație mult mai grea decât dosarul Revoluției, în sensul că instanța a anulat aici toate actele procedurale și toate probele administrate.  După reluarea urmăririi penale în cauză, cu celeritate, cei doi procurori care se ocupă de caz au readministrat integral probele cu înscrisuri, iar în prezent sut reaudiate în ritm alert persoanele vătămate în cauză. Personal, sunt foarte mulțumit de modul în care se desfășoară ancheta, dar nu pot avansa acum un termen de finalizare. Cât despre prescripția care se tot vehiculează, și aici vorbim de săvârșirea de crime împotriva umanității, care sunt imprescriptibile.

 „Audieri, obținerea actelor medicale ale ucrainienilor tratați în România!”

REPORTER: Domnule procuror șef, de unde v-a venit ideea de a deschide dosarul UCRAINA?

După invadarea Ucrainei, după ce am văzut ce fac alte state, am purtat discuții cu doamna procuror general Gabriela Scutea și am concluzionat că e necesar ca inclusiv Ministerul Public să reacționeze în mod adecvat. Singura cale de reacție a fost să mă autosezizez pentru săvârșirea de crime împotriva umanității în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei. Multă lume a luat în bășcălie această situație, această decizie, mă așteptam la asta, însă în opinia mea este o atitudine nepotrivită.

REPORTER: Și ce ați făcut până acum în acest dosar?

 După înregistrarea dosarului penal, am administrat probe. Am obținut actele medicale ale răniților tratați în spitalele din România, am audiat persoanele cetățeni ucrainieni aflați pe teritoriul României. În cazul în care aceștia părăsesc România, avem datele lor de contact pentru eventuale reaudieri. În plus, formularul postat pe site-ul Ministerului Public poate fi accesat de orice victimă aflată pe teritoriul României dar și de persoane care pot sprijini ancheta inclusiv cu material video-audio.

REPORTER: Bun, și ce faceți cu ele?

În paralel, Ministerul Public a cerut afilierea la JIT (Joint Investigation Team). Acest instrument juridic este eficient pentru astfel de situații și reprezintă o cooperare internațională extrem de importantă în materie penală. În felul acesta, România se va alinia politicilor altor state din regiune pe acest subiect, iar probele administrate de noi vor fi folosite în comun de țările membrie ale JIT. Așadar, adunăm probe, le traducem și le trimitem la entitatea care coordonează JIT. Nu există precedent judiciar la o asemenea scară, ne adaptăm din mers.

Nu e vorba de audierea lui Vladimir Putin, cum s-a speculat în mod hilar. Dar, înțeleg aceste ironii pentru că sunt specific vremurilor noastre!

 REPORTER: Câți procurori aveți în schema SPM în prezent?

La Secția Parchetelor Militare sunt șase procurori și cu mine șapte. Și în toate dosarele pe care le instrumentăm e vorba de circa 20.000 de persoane vătămate.

Adina Anghelescu-Stancu
Cunoscut jurnalist de investigatii, generatia presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor din sfera justiției, cofondator al site- ului luju.ro, citeste mai mult