• Publicat:
Magazin

„Astronauții” care mulg vaci au fost plătiți cu bani europeni

„Astronauții” care mulg vaci au fost plătiți cu bani europeni

Doi roboți „Astronaut”, în valoare de 120.000 de euro fiecare, mulg zilnic peste 130 de vaci care produc în medie 30 de litri de lapte, iar rolul celor trei angajați din exploatația agrozootehnică Antoduti este strict de monitorizare a sistemelor informatice complexe care ghidează mașinăriile, a mărturisit pentru Gândul.info, Vlăduț Viorel Peica, administratorul fermei, în vârstă de doar 24 de ani.

Localizată în Orheiu-Bistriței, din comuna Cetate, județul Bistrița-Năsăud, ferma avangardistă este inedită prin faptul că dispune de un grad mare de robotizare. Vorbim în acest caz despre un sistem în care îngrijirea animalelor și mulsul sunt realizate integral de mașinării ghidate de programe informatice.

Banii cu care a fost cumpărată tehnologia inovatoare, proveniți din fondurile pentru dezvoltare rurală FEADR și gestionați prin PNDR 2020, au fost accesați de tânărul Peica cu ajutorul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Concret, valoarea finanțării nerambursabile acordate prin PDNR 2020 și absorbite de tânărul investitor este de 400.229,41 de euro, iar valoarea totală a proiectului se ridică la 732.277 de euro.

Vlăduț Peica a povestit pentru Gândul.info că ferma a fost înființată în anul 1992 de tatăl său. Peica SR a continuat activitatea cu tenacitate și a urmărit un plan investițional constant.

Vacile lui Vlăduț și ale tatălui său, mulse acum de roboți „spațiali”, cu nume predestinate – „Astronaut”, „Vector”, „Juno” și „Discovery”, sunt, de fapt, genetică de cea mai înaltă calitate, din rasa Red Holstein.

„Timp de 7-8 ani a fost mai mult o activitate pe lângă casă, 10-15 animale, cum era mai demult. În 2004-2005 a fost achiziționat primul lot de vaci cu lapte, Red Holstein, 20 la număr, cumpărate din Elveția, pe care am lucrat foarte mult genetic. La ora actuală, la noi nici nu mi-e rușine să zic, cred că avem undeva printre cele mai bune loturi de Red Holstein din țară, ca și genetică. Noi lucrăm doar cu tauri din Elveția, cu material sexat, ca să primim numai femele. Ușor-ușor am crescut efectivul”, a declarat Peica.

Aventura familiei de văcari este una complexă, mai ales în ceea ce privește hățișul birocratic binecunoscut în accesarea de bani europeni. Tenacitatea și dorința de reușită și-au spus însă cuvântul. Banii europeni au ajuns să plătească „salariile” roboților de muls, remorcilor tehnologice autonome și ale „baby-sitterilor” pentru viței.

„Proiectul a fost accesat în 2015 și a avut o valoare de 732.277 de euro, cu 30% cofinanțare, pe Măsura 4.1, «Investiții în exploatațiile agricole». Acesta a constat în achiziționarea a doi roboți de muls Lely Astronaut, un robot pentru ridicarea și apropierea furajului de frontul de furajare și un robot pentru curățirea adăpostului. La noi, adăpostul este pe dale, iar sub fermă se află o fosă septică. Prin intermediul proiectului am construit și o sală de procesare”, a precizat tânărul întreprinzător.

Peica nu și-a epuizat însă apetitul pentru fonduri europene. El are pe flux încă un proiect cu fonduri FEADR, în valoare de peste 1,3 milioane de euro și cofinanțare de doar 10 la sută. Alți „androizi” urmează să aibă grijă de mâncarea animalelor din fermă.

„Acum demarăm un nou proiect care ne-a fost aprobat și deja am primit utilaje și ce-am mai avut pe el, tot pentru modernizarea fermei și extinderea ei. Investiția constă într-un adăpost pentru animale, încă un robot de muls și ceva unic în țară – robotul Lely Vector – care face furajarea animalelor, de unul singur. Prețul unui astfel de robot variază între 150.000 și 200.000 de euro, în funcție de dotări”, precizează tânărul fermier. „Îi pregătești bucătăria furajeră, iar pentru trei zile funcționează autonom. Colectează fânul, silozul, semifânul, ce mai conține rația, le amestecă, merge la frontul de furajare și le pune animalelor în față. Este exact ca o remorcă tehnologică autonomă. Într-un compartiment se pune silozul pentru două zile, într-un altul semifânul și așa mai departe cu fânul, lucerna etc. Robotul are un braț, calculezi rația pe care trebuie s-o administrezi, iar el ia din fiecare, le amestecă și are ruta lui proprie, de la hala de depozitare a furajelor, prin fermă și pune mâncarea în fața frontului de furajare”.

Vlăduț afirmă cu tărie că ferma sa este prima din România dotată cu acest pachet de roboți, cu tot ceea ce înseamnă ridicat furajul, de curățat adăpostul, de muls și de îngrijire a vițeilor.

„Robotul de muls este Lely Astronaut, robotul pentru ridicarea furajului este Lely Juno și mai avem Lely Discovery care este utilizat pentru curățirea adăpostului. Prețul unui robot de muls este de aproximativ 120.000 de euro, iar ceilalți doi au costat fiecare în jur de 17.000 euro. În prezent avem în fermă doi roboți de muls, doi pentru furaj și adăpost și un sistem automatizat pentru viței. Acea unitate am achiziționat-o din bani proprii, nu pe fonduri europene”, a mai afirmat administratorul Antoduti Com SRL.

Procesarea laptelui muls de roboți se face doar cu minimum de forță de muncă

Chiar dacă nu se plânge de lipsa de forță de muncă, mai ales că tatăl său a reușit să fidelizeze doi dintre angajați care lucrează pentru familia sa din 1997, tânărul văcar recunoaște că este că este din ce în ce mai greu găsești tineri dispuși să i se alăture în dezvoltarea viziunii sale investiționale.

„Nu vezi oameni să vină și să lucreze în acest domeniu, tineri ca mine. Nu-i vezi să vină și să se bage în fermă, pentru că nu este o muncă ușoară. Nu există sărbători. Fiind în domeniul medical, am avut cezariană și-n a doua zi de Crăciun. Ce era să fac? Nu-i ușor, da-i frumos. Dacă ajungi și-o faci din plăcere, nu mai contează nimic altceva”, a afirmat Vlăduț Peica.

Administratorul fermei spune că pe lângă activitatea din ferma zootehnică, în care monitorizarea roboților o fac trei angajați, aceiași oameni lucrează pe utilaje ultraperformante și în ferma vegetală de 200 hectare.

„Noi mai avem trei băieți angajați care lucrează strict în ferma de vaci. Cu ei lucrez și 200 ha de pământ. În ferma noastră, scopul omului este monitorizarea. Din ferma vegetală de 200 ha (100 ha în proprietate și 100 ha în arendă) ne procurăm hrana animalelor. Nu cultivăm cereale. Nu le cultivăm pentru că nu se pretează în zona noastră. Pe terenurile noastre cultivăm siloz-porumb, lucernă, borceag și fânoase. Cel mai vechi tractor în ferma vegetală este din 2017. Avem trei tractoare, ultimele modele apărute. Avem prese, greble, cositori de ultimă generație”, a mai spus întreprinzătorul.

Ca element de noutate, Peica a precizat că în prima decadă a lunii februarie 2020 a demarat activitatea și în sala de procesare a laptelui. Acolo, tânărul se joacă cu rețetele și produce două tipuri de cașcaval, șvaițer, telemea și smântână.

El recunoaște că și aici se descurcă cu doar doi angajați. Și numără doar găurile din șvaițer.

„Noi procesăm și lapte, o cantitate mică, ce-i drept. Procesăm doar laptele nostru, însă nu pe tot. Momentan obținem cam 4.000 de litri de lapte pe zi, iar pe săptămână ne-am propus să prelucrăm doar această cantitate. Facem produse strict cum se obțineau înainte, doar cu cheag și saramură. În produsele noastre nu băgăm absolut nimic, niciun mediu de cultură”, spune Peica. „Avem sală de procesare separată. Chiar săptămâna aceasta i-am dat drumul. A fost prima dată când am făcut primele produse. Așteptăm să intrăm mai tare pe piață cu ele. Aici producem două tipuri de cașcaval și încercăm să facem șvaițerul (așteptăm să vedem dacă se pretează laptele nostru pentru șvaițer), telemea și smântână, fără niciun mediu de cultură adăugat în plus. Doar laptele care vine, pasteurizat și lucrat. Atât. Linia de procesare este semiautomată. Este nevoie de personal. La sala de procesare eu zic că doi oameni se descurcă”.

Ferma sa nu este una industrială, așa cum nu o dată a ținut să arate, nu este una mare, ci una „un pic peste cea de familie”.

„La această oră, efectivul de bovine, de la mic la mare, de la prima zi de viață la vacile pe lactație, este de aproximativ 300 de capete. Vacile aflate în lactație sunt 131 în prezent, cu o medie de 30 de litri de lapte pe zi pe animal”, a mai afirmat fermierul.

Producția anuală de lapte a fermei lui Vlăduț Peica este de aproximativ 1,2 milioane kilograme lapte.

Cifra de afaceri a firmei sale a fost de două milioane de lei în 2019.

Banii europeni au creat două locuri de muncă în ferma robotizată

Inovarea și modernizarea în agricultura României este o direcție foarte importantă în implementarea fondurilor europene pe care Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale le gestionează, recunosc vocile autorizate ale agenției de plăți.

AFIR a primit pentru investiții în ferme (prin submăsura 4.1 „Investiții în exploatațiile agricole”) solicitări de finanțare în valoare de 2,2 miliarde de euro, din care a contractat proiecte însumând 912,47 de milioane de euro.

Pentru decontarea investițiilor realizate până în prezent, AFIR a plătit fermierilor 493,35 de milioane de euro din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

În ceea ce privește exploatația Antoduti, aceasta este singura fermă de vaci din regiune care dispune de un grad înalt de tehnologizare, care e funcțională și care are ca scop final sănătatea și confortul animalelor, precum și calitatea produsului finit, recunosc cei de la AFIR.

Contractul de finanțare pentru modernizarea fermei de vaci a fost încheiat în 30 iunie 2016, iar investiția s-a finalizat la data de 30 iunie 2018.

Societatea vizează realizarea unei producții totale anuale de 960.000 litri de lapte.

Investiția finanțată prin PNDR 2020, deși automatizată, a reușit și crearea a două locuri de muncă.

Inchide