Bolile de inimă, principala cauză de deces în lume. Principalii factori care duc la apariția afecțiunilor cardiace

Bolile de inimă omoară în fiecare an mai multe persoane decât o fac toate celelelate afecțiuni la un loc. Specialiștii din domeniul sanitar avertizează că morbiditatea și mortalitatea asociată bolilor de inimă fac din acestea o problemă de sănătate publică, fie că e vorba infarctul miocardic, ateroscleroza,  accidentul vascular cerebral, hipertensiunea arterială sau insuficiența cardiacă.

Potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), anual se înregistrează 17 milioane de decese provocate de afecțiunile cardiovasculare. Specialiștii OMS estimează că în următorii zece ani numărul deceselor va ajunge la 25 de milioane pe an.

JUSTIȚIE Anthony Fauci, pus la zid într-o audiere în Senatul SUA pentru cum a gestionat pandemia de COVID. Senator republican: „Ești o rușine pentru țară”

06:00

ANALIZĂ EXCLUSIV România stă pe un butoi de pulbere. 1,6 milioane de „decreței” ies la pensie în următorii 10 ani. Sociolog: Populația României va fi înlocuită în următorul secol

06:00

gândul vă prezintă mai jos principalii factori care predispun la apariția bolilor de inimă.

● Fumatul dublează mortalitatea și incidența bolilor cardiace, afirmă medicii cardiaci. Potrivit specialiștilor, cu cât o persoană fumează mai mult, cu atât mai mare este riscul apariției bolilor de inimă. Fumatul afectează sănătatea inimii în mai multe moduri, printre care se numără faptul că acest viciu are acțiune nocivă directă prin intermediul substanțelor toxice conținute, prin faptul că acest obicei consumă oxigenul din țesuturi, crește nevoia de oxigen a celulelor, intensifică circulația și mărește indirect activitatea și efortul inimii. Renunțarea la acest viciu îmbunătățește funcția cardiacă. Astfel, la un an de la renunțarea la fumat riscul apariției bolilor cardiace scade cu 50 de procente.

● Colesterolul este strâns legat de ateroscleroză și bolile cardiace. „O creștere cu 1 miligram pe decilitru a nivelului de LDL (nr. colesterol) în sânge duce la o mărire cu 1% a riscului de boli cardiovasculare”, precizează dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist, autoarea cărții „Sănătatea are gust”. Printre factorii care duc la creșterea colesterolului în sânge se numără: înaintarea în vârstă, moștenirea genetică, surplusul ponderal, alimentația dezechilibrată, diabetul, scăderea nivelului estrogenilor – des întâlnită în cazul instalării osteoporozei. „Nivelul de siguranță al LDL-ului în sânge este sub 100 de mg/dl”, a punctat dr. Bilic.

● Dieta bogată în grăsimi saturate de origine animală, colesterol și acizi grași „trans” crește nivelul LDL-ului și, implicit, predispune la apariția bolilor cardiace. „Alimentația săracă în fructe, legume și cereale, dar bogată în carne înpănată, mezeluri, tocături, brânzeturi, cașcaval, aduce pe lângă un exces de calorii și acizi grași saturați responsabili de apariția și evoluția proceselor de ateroscleroză”, a mai spus medicul nutriționist. O dietă cu un conținut redus de grăsime, în care grăsimile saturate să reprezinte un procent foarte mic, duce la scăderea LDL-ului și a riscului de boli de inimă.

● Hipertensiunea arterială agravează bolile cardiovasculare. Relația directă dintre hipertensiune și riscul de boală cardiacă este valabilă atât la bărbați, cât și la femei, indiferent de vârstă. „Se formează un cerc vicios: tensiunea crescută afectează integritatea pereților arteriali, amplificând procesul de ateroscleroză. În plus, duce la depunerea plăcilor de aterom și reducerea diametrului vaselor de sânge, deci în final crește și mai tare presiunea sanguină și solicită suplimentar inima”, a conchis dr. Mihaela Bilic.