Cât de greșite sunt prejudecățile despre români. O jurnalistă din Germania spune adevărul

Un astfel de caz este cel al jurnalistei de origine germană Cara von Stockert. În urma unei vizite în România în vara anului 2015, ea și-a dat seama că prejudecățile pe care le au nemții despre români sunt cu totul nefondate și că trebuie să facă ceva pentru a schimba situația.

Ea a publicat luna aceasta un articol în publicația Frankfurter Neue Presse în care dezminte prejudecățile pe care le au europenii cu privire la poporul român, afirmând că experiența în țara noastră a făcut-o să „nu mai suporte intoleranța și prejudecățile greșite despre români”.

„55 de grade la soare, cea mai caldă vară din ultimii 12 ani, dar și așa nu există poartă de român la care să bați și să nu ți se ofere întotdeauna un pahar cu apă rece și curată. Oamenii îți povestesc că au prieteni sau rude în Germania, sau că ei înșiși lucrează acolo sau cunosc pe cineva care știe limba germană”, scrie jurnalista în articolul său.

VIDEOIlie Bolojan, prima reacție după nunta fiicei sale, Lucia Maria: „Pentru mine e o zi de mare bucurie”

20:14

INCIDENTCaz suspect de toxiinfecție alimentară în Arad. Un copil și doi adulți au ajuns la spital, după ce au mâncat telemea cumpărată de la o unitate din parcarea unui hipermarket

20:09

„Românii sunt un popor prietenos și darnic. Dar predomină prejudecățile despre țara asta, pe care le auzeam mereu înainte să ajung acolo. Sunt zone problematice precum Duisburg, Dortmund sau Offenbach, unde cetățenii români nu s-au integrat în piața muncii și sunt șomeri. Dar per total, românii sunt bine integrați in Germania”, completează Cara von Strockert.

În încercarea de a-și susține afirmația, jurnalista a publicat date statistice referitoare la românii din Germania, care sunt estimați la 460.000.

„Numărul românilor a crescut cu 50% după 1 ianuarie 2014, ca urmare a eliminării tuturor barierelor de pe piața muncii din Germania. Rata șomajului în rândul românilor din Germania este de 7,5%, cu două procente sub media tuturor imigranților din UE. Numărul celor care primesc asigurarea Hartz IV este peste media imigranților, însă mulți doar își rotunjesc veniturile, fiindcă salariul lor e prea mic pentru a supraviețui în condiții decente. Asta arată că ei sunt angajați sub calificarea lor și sunt exploatați”, a explicat și un reprezentant al Institutului German pentru Studierea Pieței Muncii IAB.

„Oamenii speră să găsească aici locuri de muncă mai bine plătite decât în România, dar și siguranță și șanse de dezvoltare mai bune pentru copiii lor. Românii sunt exploatați în zona construcțiilor. Lucrurile nu sunt curate acolo. Un muncitor român încasează 1.000 de euro și e mulțumit. În realitate, conform legii ar trebui să încaseze 2.000, iar angajatorul e obligat să îi plătească asigurările sociale. Dar acesta preferă să îl plătească la negru, iar angajatul rămâne fără contribuția la pensii și somaj. Asta se întâmplă fiindcă nu cunosc limba germană, nu își dau seama că sunt păcăliți și nici nu știu cui să se plângă”, completează românca Letiția Turk, consilier pe probleme sociale și de muncă în Germania.

Jurnalista face referire și la impresia generală a nemților, anume că românii au venit să le fure locurile de muncă, precizând că aceia dintâi nu mai sunt dispuși să facă munca grea.

„În agricultură nu mai există muncitori germani, dispuși să facă această activitate. Nu există aproape nici un neamț care să strângă sparanghel sau căpșuni. Dacă vrem să scăpăm de prejudecăți eronate, atunci nu ar trebui să ne uităm doar la cerșetori. Cei mai mulți români vin să muncească. Majoritatea clădirilor noi din Germania sunt ridicate de muncitori români. Bătrânii noștri sunt îngrijiți de români. Fructele și legumele noastre au trecut cel puțin prin mâna a unui român. Din păcate, mulți nu văd asta”, concluzionează Cara von Stockert.