Ce urmează după misiunea robotului Curiosity de pe Marte: „ecosistemele extraterestre” de lângă Jupiter și Saturn

Succesul misiunii americane pe Marte, prin trimiterea robotului Curiosity, ridică întrebări privind viitoare misiuni de explorare a planetelor din Sistemul Solar, scrie cercetătorul și astrobiologul american Kevin Peter Hand, într-un comentariu pentru CNN.

Oamenii vor să știe ce urmează, însă adevărul este că, deocamdată, nu există nicio altă misiune programată după Curiosity, care să caute viață pe alte planete, explică Hand, care prezintă în continuarea articolului său unde ar putea să se îndrepte explorarea planetară.

Odată cu exploarea planetei Marte, omenirea ar trebui să își redirecționeze atenția către câțiva dintre sateliții planetelor Jupiter și Saturn, pe care se crede că s-ar găsi condiții propice vieții.

AUTO Italia sare în ajutorul șoferilor: Dacă stai cu 10 minute mai mult în trafic, pe drumurile cu taxă, vei primi banii înapoi

18:36

SPORT Florin Arteni și Florin Lehaci, premiu special la Gala Mari Sportivi, organizată de ProSport: „Sperăm să ținem steagul sus”

18:13

Europa, Enceladus și Titan sunt doar trei dintre sateliții care ar trebui explorați. Aceștia sunt acoperiți de gheață, sub care experții cred că se află oceane, cu apă exact ca cea de pe Pământ. Acestea ar fi apărut pe laa începuturile sistemului nostru solar, înregistrate acum 4,6 miliarde de ani. Confirmarea teoriei privind oceanele de pe sateliții planetelor Jupiter și Saturn ar fi un progres științific care ar face istorie, dat fiind că ar demonstra și existența vieții pe acești sateliți.

Unde e apă, sunt și condiții pentru ecosisteme extraterestre, punctează Kevin Peter Hand. Cercetătorul american explică, însă, că prin „ecosisteme extraterestre” nu trebuie să înțelegem creaturi precum cele pe care le știm din literatura și filmele SF, ci microbi și alte forme de viață similare.

Europa este satelitul cel mai important pentru cercetările viitoare. Satelit al Jupiterului, are aproximativ aceleași dimensiuni cu Luna și se crede că, sub gheața care o acoperă, se află un ocean de cel puțin 100 de kilometri adâncime, mult mai mult decât oceanele de pe Pământ, care au o adâncime medie de 4 kilometri (maximul e de 11 kilometri). Oceanul de pe Europa nu numai că are de cel puțin două ori mai multă apă decât există pe Pământ, dar se crede că oferă și alte caracteristici propice vieții.

Motivul pentru care căutarea vieții pe alte planete este atât de importantă pentru progresul științific este că, pe măsură ce vom avansa în aceste cercetări, vom avea mai multe șanse de a răspunde uneia dintre cele mai mari întrebări pe care și-a pus-o omul: în ce condiții se produce viața? E destul să există condiții propice, cum ar fi apa, sau este, mai degrabă, o loterie a Universului?

De asemenea, există și o necunoscută secundară: toate formele de viață de pe Pământ, de la microbi până la om, au la bază aceeași biochimie, însă nu știm încă dacă ea este condiția sine qua non a vieții.

Explorarea satelitului Europa ar putea fi un mare pas înainte în rezolvarea acestor două enigme fundamentale ale omenirii.

Robotul Curiosity de pe Marte

Și pe Marte se caută tot semne de viață, însă misiunea este complet diferită de ceea ce ar presupune explorarea satelițitlor Jupiterului sau ai Saturnului. Despre Marte se crede că a fost cândva o planetă „vie”, însă acum sunt căutate forme de viață din roci, care să demonstreze acest lucru, cum ar fi fosile moleculare sau microbi, mai explică cercetătorul american. Aceasta este, în parte, și misiunea robotului Curiosity: să aducă înapoi roci care să poată fi analizate.

„Motorul omenirii este dobândirea de cunoștințe noi. Explorăm, descoperim și avansăm. De la cercetarea fundamentală a cancerului la revoluționarea felului în care privim Universul, totul este important, nu este de o chestiune de „sau …, sau”, trebuie să le facem pe toate. Orice mai puțin de atât este un semn că prioritățile noastre ca rasă au fost schimbate de o agendă care este sub potențialul nostru”, conchide Kevin Peter Hand, în comentariul său.