Cercetător român care a creat „îngeri păzitori”, în finala unui concurs european. Poate câștiga jumătate de miliard de euro

Patru echipe de cercetători din Europa, printre care și un grup coordonat de un om de știință de origine română, au ajuns în finala unui concurs organizat de Uniunea Europeană, două dintre echipe având șansa să primească o finanțare în valoare de până la un miliard de euro pe o perioadă de zece ani pentru a-și continua munca de cercetare și dezvoltare de noi tehnologii, relatează Associated Press.

În competiție au fost înscrise 26 de proiecte, 20 dintre ele fiind eliminate anul trecut și patru reușind să intre anul acesta în finală. Câștigătorii vor fi anunțați pe 28 ianuarie.

FLASH NEWS Trump spune că negocierile SUA-Iran au intrat în „faza finală”

23:57

CONTROVERSĂ China antrenează soldații lui Putin pentru războiul din Ucraina. Documente secrete dezvăluie un nou pact militar

23:18

Printre proiectele rămase în concurs se numără și „Îngerii Păzitori Digitali”, concept propus de echipa coordonată de Adrian Ionescu de la Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne (EPFL).

Celelalte proiecte ajunse în finală sunt: un computer cu o capacitate imensă de stocare care să poată simula scenariile unor schimbări sociale și economice majore; cel mai precis model computerizat al creierului uman și cea mai bună metodă de a exploata grafenul, un material foarte ușor și subțire, dar mult mai dur decât oțelul.

Cele două echipe câștigătoare vor primi în primă fază câte 54 de milioane de euro de la bugetul de cercetare al Uniunii, sumă care va fi dublată de bugetele naționale și din alte surse. Finanțările viitoare vor depinde de atingerea unor obiective în primele 30 de luni, echipele având posibilitatea să acceseze până la un miliard de euro în următorul deceniu.

„Obținerea acestor sume foarte mari va fi cu atât mai dificilă cu cât majoritatea guvernelor europene implementează în prezent măsuri de austeritate”, notează sursa.

Cu toate acestea, oficialii europeni responsabili pentru coordonarea programului de promovare a noilor tehnologii sunt încrezători că banii se vor găsi, insistând că investiția este una necesară dacă Europa vrea să egaleze succesul proiectului CERN, primul centru la nivel mondial unde se studiază particulele. Acceleratorul situat la granița dintre Franța și Elveția a fost realizat în urma unei investiții de 10 miliarde de euro.

„Susținerea cercetării și dezvoltării nu este doar ceva bine de făcut, este esențială pentru că lipsa de investiții înseamnă șanse mai mici pentru un viitor mai bun”, a precizat Neelie Kroes, comisar european pentru agenda digitală.

„În special într-o perioadă de criză avem nevoie de ceva pozitiv de care să ne bucurăm. Reducerea cheltuielilor guvernamentale și austeritatea nu vor duce la crearea de noi locuri de muncă”, a explicat oficialul european.

În opinia sa, selectarea a două proiecte și concentrarea finanțării pentru acestea va crește probabilitatea „returnării investiției”.

Unul dintre obiectivele competiției lansate de Comisia Europeană este încurajarea oamenilor de știință să-și îndrepte atenția și către probleme care se întrevăd în viitor, nu doar către cele existente la ora actuală.

Schimbările climatice, îmbătrânirea populației și un deficit de resurse naturale sunt doar câteva dintre trendurile care vor contura viitoarele crize prin care va trece Europa.

„Lumea de azi a devenit atât de complexă încât nu o mai putem controla”, susține profesorul Dirk Helbing, coordonatorul proiectului care își propune să monitorizeze în timp real evoluția planetei pentru a putea explora eventuale scenarii și a preîntâmpina anumite evenimente.

„Gândiți-vă că este un telescop al secolului XXI care ne ajută să înțelegem mai bine problemele viitoare”, a explicat Helbing.

„Îngerii păzitori”, un proiect dezvoltat de un cercetător român

Adrian Ionescu, profesor de nanoelectronică la EPFL, susține că avansul tehnologiilor mobile a fost concentrat în special în zona de telecomunicații și jocuri.

Proiectul propus de echipa sa, „Îngerii păzitori”, are ca obiectiv dezvoltarea unor dispozitive personale care să îi avertizeze pe utilizatori de pericolele iminente, să îi încurajeze să facă sport, precum și să colecteze informații despre sănătatea și mediul în care trăiește utilizatorul, date ce le-ar putea fi de folos medicilor.

Sursă foto: IEEE Electron Devices Society

Ionescu susține că un astfel de dispozitiv ar putea duce la reducerea costurilor de finanțare a sistemelor de sănătate prin prevenirea unor boli și gestionarea eficientă a maladiilor care se manifestă.

Mai mult, componentele necesare pentru dezvoltarea unui astfel de dispozitiv sunt disponibile în prezent, a precizat cercetătorul român, cheia fiind diar integrarea acestora într-un sistem funcțional.

Cu ce alte proiecte concurează ideea cercetătorului român

Unul dintre cele mai promițătoare materiale pentru dezvoltarea de dispozitive electronice este grafenul, cercetătorii care au descoperit materialul fiind laureați cu Premiul Nobel pentru Fizică în 2010.

Materialul este de 300 de ori mai rezistent decât oțelul și este creditat ca fiind soluția pentru a face avioane cu un consum de combustibil mai redus, precum și procesoare de computer mai puternice.

Problema este însă cum poate fi produs eficient. Cea de-a treia echipă rămasă în competiția Comisiei încearcă să răspundă la această întrebare.

Cea de-a patra echipă intenționează să cerceteze modul în care poate fi replicat creierul uman.

„Companiile farmaceutice nu vor finanța așa ceva, nici companiile IT. Este prea ancorat în știință fundamentală. Este un proiect care are nevoie de finanțare publică”, este de părere Henry Markram, coordonatorul proiectului care își propune să studieze bolile neurologice pentru care UE acordă anual o finanțare de circa 800 de miliarde de euro.