Cometa pe care a aterizat sonda spațială Philae ar putea adăposti viață. Descoperirea cercetătorilor

Suprafața acestei comete este acoperită de o crustă de culoare închisă, dar din loc în loc apar fisuri care lasă să se vadă că sub această crustă există gheață și formațiuni similare unor lacuri înghețate ce conțin resturi organice. Compoziția chimică a acestei cruste, bogată în substanțe organice, poate fi explicată prin existența unui microecosistem format din organisme virale sau bacteriene. Acestea ar putea să trăiască în mici ochiuri de apă lichidă în subsolul cometei, menținute astfel de căldura degajată de eventuale elemente radioactive. O altă variantă ar fi ca microorganismele să rămână în stare de hibernare, în gheața cometei, până la trecerea periodică a acesteia prin apropierea Soarelui, când pentru o scurtă perioadă de timp și-ar relua procesele metabolice, s-ar înmulți și apoi ar intra din nou în hibernare.

Ipoteza existenței vieții pe această cometă a fost lansată de astronomii Max Wallis și Chandra Wickramasinghe, de la Universitatea din Cardiff. Cei doi și-au prezentat teoria marți, cu ocazia Congresului național al Societății Astronomice Regale (din Marea Britanie), desfășurat în Țara Galilor.

REACȚIE Miruță, despre varianta unui premier tehnocrat: ”Nu e o soluţie pe care putem să o introducem noi, doar cu 13% în Parlament”

09:07

CONTROVERSĂ Noul Orient Mijlociu. Ce se va întâmpla după încheierea războiului din Iran? 7 puncte de reper care ar putea remodela regiunea

09:00

‘Acum cinci secole se ducea o luptă pentru a-i face pe oameni să accepte că Pământul nu se află în centrul Universului. După această revoluție, gândirea noastră a rămas centrată asupra Pământului în ceea ce privește viața și biologia. Este o concepție adânc înrădăcinată în cultura noastră științifică și va fi nevoie de foarte multe dovezi pentru a o schimba”, a declarat Chandra Wickramasinghe conform publicației The Guardian.

Robotul Philae, aflat în „adormire” pe cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, s-a „trezit” în urmă cu aproape o lună, transmițând primul său mesaj către Pământ după o perioadă de șapte luni în care comunicarea a fost întreruptă. Philae, care a călătorit circa zece ani la bordul sondei spațiale Rosetta, a asolizat la data de 12 noiembrie 2014 pe cometa Ciuriumov-Gherasimenko, aflată la peste 510 milioane de kilometri de Terra, acțiunea constituind o premieră. După două salturi neprevăzute, robotul s-a oprit într-o zonă umbrită. Astfel bateriile sale solare nu s-au putut încărca, iar Philae s-a aflat în repaus din 15 noiembrie.

Cometa se apropie treptat de Soare — față de care se află în prezent la o distanță de aproximativ 200 milioane de km — și robotul a reușit să iasă din hibernare, reîncărcându-și bateriile datorită îmbunătățirii luminozității și creșterii temperaturii.

Cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko provine din Centura Kuiper, un nor de comete, asteroizi și planetoizi aflat în sistemul nostru solar, dincolo de orbita planetei Neptun (de unde și denumirea de obiecte transneptuniene). Identificarea compoziției sale chimice poate oferi noi date despre nebuloasa de praf și gaze fierbinți din care s-a născut Soarele și apoi restul sistemului solar, în urmă cu 4,6 miliarde de ani. Eventualitatea descoperirii unor colonii de microorganisme pe această cometă ar reprezenta o confirmare a teoriei panspermiei privind originile vieții pe Pământ. Teoria panspermiei afirmă că viața pe Pământ a fost adusă din cosmos, prin intermediul asteroizilor și/sau cometelor.

Mai mulți oameni de știință au contestat însă concluziile celor doi astronomi, conform unui material publicat de Time. Spre exemplu, scepticii au atras atenția că nu orice crustă închisă la culoare, așa cum este cea care acoperă o cometă, are în compoziție hidrocarburi — cărămizile vieții. Numeroase alte astfel de suprafețe întunecate, cum sunt câmpurile de lavă spre exemplu, nu indică neapărat existența vieții.

De asemenea, susțin scepticii, sonda Rosetta nu este echipată cu instrumentele necesare identificării posibilelor microorganisme de la suprafața cometei. Pentru această sarcină sonda ar fi avut nevoie de un microscop electronic sau de o modalitate de analiză a ARN-ului.

Lansată în 2004, sonda Rosetta a parcurs deja peste 6 miliarde de kilometri prin spațiu. Această misiune are un buget de 1,3 miliarde de euro. După lansarea din martie 2004, Rosetta a orbitat de trei ori Pământul și o dată planeta Marte pentru a dobândi viteza necesară ajungerii la destinație. Rosetta are anvergura de 32 de metri, de la un capăt la altul al panourilor solare care îi asigură necesarul de energie și care măsoară fiecare câte 14 metri lungime. Sonda este de 125 de ori mai mică decât cometa 67P, care are diametrul estimat la 4 kilometri. De dimensiunea unui frigider, modulul Philae cântărește 100 de kilograme, scrie Agerpres.