Creaturile indestructibile care trăiesc pe Terra. Vor muri doar atunci când Soarele va dispărea

Cu toate că pe Terra gândacii sunt priviți drept vietățile cele mai rezistente, aceste microorganisme cu opt picioare sunt, de fapt, mult mai puternice și vor continua să existe pe planetă și în următorii 10 miliarde de ani, indiferent că vine Apocalipsa ori că ne acoperă potopul, au descoperit oamenii de știință de la Universitatea Oxford, informează The Telegraph.

Tardigradele sunt capabile să supraviețuiască timp de 30 de ani fără hrană sau apă și să reziste la temperaturi extreme de până la 150 de grade Celsius, la adâncimile mărilor sau la vacuumul înghețat al spațiului cosmic. Cercetătorii de la Universitățile Oxford și Harvard au descoperit că abilitățile lor fantastice le-ar proteja în cazul unor calamități, chiar dacă acestea ar fi atât de puternice încât să șteargă de pe fața Pământului orice urmă de viață. Singurele evenimente care ar putea determina dispariția tardigradelor – adică un asteroid gigantic, explozia unei stele sau radiații gama mortale – nu vor avea loc până când soarele nu va muri.

SĂNĂTATE Cremele de plajă: Sunt dăunătoare sau nu? De care trebuie să ne ferim

09:28

VIDEO Mirabela Grădinaru a găzduit un eveniment internațional la Palatul Cotroceni, care a celebrat un valoros obiect de patrimoniu

09:21

Aceste descoperiri nu sugerează doar că tardigradele vor supraviețui mult după ce oamenii vor fi dispărut, ci dă și speranța că viața ar putea exista chiar și pe planete pustii și mult mai ostile.

„Viața pe această planetă poate continua mult după ce oamenii vor dispărea. Tardigradele sunt organismele care se apropie cel mai mult de ideea de indestructibil de pe întreg Pământul, dar există și posibilitatea să mai fie alte specii similare undeva în Univers. În acest context, ar fi cazul să începem să căutăm serios viață pe Marte și în alte zone ale sistemului solar, în ggeneral. Dacă Tardigradele sunt cele mai rezistente specii de pe Pământ, cine știe ce mai există în alte părți”, a îndemnat doctorul Rafael Alves Batista, de la Departamentul de Fizică al Universității din Oxford.