ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ 2013. Începe primăvara astronomică

ECHINOCȚIU DE PRIMĂVARĂ marchează începutul primăverii astronomice. În 2013 el se produce pe 20 martie. Potrivit specialiștilor în astronomie, în această perioadă longitudinea astronomică revine la valoarea de zero grade. Termenul ECHINOCȚIU provine din cuvântul latin „æquinoctium”, rezultat din combinarea cuvintelor „æquus” (egal) cu „nox, noctis” (noapte).

Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, după cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .

La momentul ECHINOCȚIULUI DE PRIMĂVARĂ Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.

ALEGERI 2025 Exit-poll alegeri Primăria Capitalei 2025. Lista candidaților de pe buletinul de vot | Cinci case de sondare vor prezenta exit-poll-uri la ora 21:00

08:34

Gândul de Vreme Cum va fi vremea în București în ziua alegerilor pentru Primăria Capitalei. Noi informații de la ANM

08:18

Potrivit sursei citate, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

Observatorul Astronomic precizează însă că această descriere este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte șase luni.

Al doilea ECHINOCȚIU al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal.