Geta Brătescu, omagiată de Google printr-un doodle. Se împlinesc 95 de ani de la nașterea artistei – FOTO

Artista româna Geta Brătescu s-a născut pe 4 mai, în 1926, iar marți se împlinesc 95 de ani de la nașterea sa, aceasta fiind celebrată și de Google, cu un doodle care o ilustrează.

Geta Brătescu s-a născut în Ploiești, pe 4 mai 1926, sub numele de Comănescu, și a decedat pe 19 septembrie 2018, în București, la vârsta de 92 de ani. Aceasta este considerată una dintre cele mai semnificative personalități în arta contemporană est-europeană.

Artista a avut o bogată carieră, realizând lucrări de grafică, gravură, desen, colaj textil, tapiserie, obiect, acțiune, fotografie, foto-instalație și film.

REACȚIE Ciprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”

00:03

DIGITALIZARE Sony va înceta să mai fabrice discuri fizice pentru jocurile video care vor fi lansate pe consolele PlayStation începând din ianuarie 2028

23:59

Geta Brătescu, o artistă complexă

Geta Brătescu a studiat la Facultatea de Litere a Universității București, în perioada 1945-1949, când i-a avut profesori pe George Călinescu și Tudor Vianu, iar ulterior a urmat cursuri la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, în perioada 1969-1971. De asemenea, în 1945, a început și studiile la Academia de Arte Frumoase, sub îndrumarea lui Camil Ressu, însă a fost forțată de cenzura comunistă să le întrerupă.

Debutul artistei a avut loc în anul 1946, la Salonul Oficial de Alb-Negru, Sala Dalles, în București, cu un desen în cărbune. La un an după a organizat prima expoziție personală la galeria Căminului Artei din Capitală, spațiul fiind coordonat de criticul de artă Ionel Jianu.

Geta Brătescu a avut o carieră artistică de peste 60 de ani și a fost apreciată de specialiști din întreaga lume, opera sa incluzând lucrări de grafică, colaj, desen, fotografie, ilustrație de carte etc.

Artista este omagiată și de Google printr-un doodle care o ilutrează la masa de lucru / Sursă FOTO: captură google.ro

Lucrările sale au fost expuse și în mari orașe pe scena artei mondiale:

• Galerie im Taxispalais în Innsbruck,
• Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti,
• A Foundation din Liverpool,
• Index Foundation din Stockholm,
• e-Flux New York,
• Istanbul Biennale,
• MACBA Barcelona,
• Mumok Vienna,
• Kalmar Museum din Suedia,
• Galerie Barbara Weiss din Berlin,
• Museum of Modern Art (MoMA) din New York.

De asemenea, în 2017 Geta Brătescu a reprezentat România în cadrul Bienalei de la Veneția cu proiectul „Apariții” – prima expoziție personală a unei artiste femei în Pavilionul României. În același an, la Muzeul de Arte Frumoase din Gent, Belgia, a fost organizată marea expoziție a artistei numită „An Atelier of One’s Own”, care a fost deschisă până în luna ianuarie 2018, fiind prima retrospectivă din Belgia consacrată Getei Brătescu.

În anul 2008, artistei i s-a acordat titlul titlul de Doctor honoris causa al Universității Naționale de Arte din București, acordat pentru remarcabila sa contribuție la dezvoltarea artei românești contemporane iar în anul 2018 a fost decorată de Preşedinţie cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer.

Ce însemna arta experimentală pentru Geta Brătescu

Într-un interviu din 2000, Geta Brătescu mărturisea cum a ajuns să facă artă experimentală, potrivit observatorcultural.ro

„Experimentul nu se descoperă. Arta experimentală rezultă dintr-o curiozitate, dintr-o neliniște interioară, din acea tendință de a lua formele și chiar materiile la rost, de a gândi foarte mult asupra materiilor și spațiului, asupra calităților lui, până la a ajunge la spațiul muzical, ritmuri… Arta experimentală nu poate fi un program, ci o vocație”, a explicat artista.

Cum se învăța pe vremea studenției artistei

De asemenea, aceasta a vorbit și despre cum se învăța arta în timpul studenției sale.

„Nu prea știu cum se învață acum, ca să fac o comparație. Dar atunci se învăța strictul necesar. Și tocmai pentru că era necesar și era strict, folosea. Chiar în sensul constrângerii. De pildă, la Ressu nu aveai voie să ataci pictura decât puțin în anul trei și apoi în anul patru. Summum-ul era desenul, pe care trebuia să-l stăpânești și care nu avea foarte multe porți deschise: aveai un model nud pe care trebuia să știi să-l așezi în spațiu, să vezi în el exact cum se așază forma în spațiu. După acest desen urma altul, la fel, numai că modelul stătea o dată sprijinit pe un picior, altădată așezat, din profil, din față, din spate…”, mai relata Geta Brătescu.