Imaginile din satelit au scos la iveală o zonă misterioasă în Groenlanda. Cercetătorii caută acum explicații

Un nou studiu oferă o explicație pentru acest fenomen, precizând că de vină pentru zona misterioasă ar fi impuritățile, precum cărbunele și algele, scrie livescience.com.

„Am arătat că zona întunecată este acoperită de un strat fin de praf și cărbune negru, care oferă nutriție pentru algele închise la culoare”, a declarat unul dintre autorii studiului, Alun Hubbard, profesor la Norway’s Centre for Arctic Gas Hydrate, Environment and Climate.

Stratul de gheață acoperă circa 80% din teritoriul Groenlandei – 1,7 milioane km pătrați – o zonă de trei ori mai mare ca Texasul, informează National Snow and Ice Data Center. Gheața are o grosime medie de o milă (1,6 km) și „reține” 8% din cantitatea globală de apă proaspătă. Dacă s-ar topi complet, nivelurile globale ale apelor ar crește cu 7 m, informează NASA.

Pe fondul acestei perspective apocaliptice, cercetătorii au încercat să înțeleagă de ce topirea stratului de gheață din Groenlanda a fost accelerată în decursul ultimelor decenii.

Zăpada și gheața de un alb orbitor oferă o reflexie ridicată (albedo), însemnând că reflectă mai multă energie solară decât absorb. Zonele întunecate și apa topită, dimpotrivă, absorb mai multă energie și pot duce la accelerarea ritmului de topire a stratului de gheață. Așadar, „zona neagră” a Groenlandei a devenit o adevărată „bătaie de cap” pentru cercetători.

„Faptul că o mare porțiune din flancul vestic al blocului de gheață a devenit întunecată înseamnă că topirea este de cinci ori mai accentuată decât în cazul zonelor acoperite de zăpadă”, a spus Hubbard.

Hubbard și colegii săi au mers în Groenlanda în august 2014 și au folosit o dronă pentru a realiza imagini HD ale secțiunii „negre”. În timp ce crevasele și apa topită au explicat existența unora din punctele negre, cercetătorii au observat că mare parte din suprafețele întunecate prezintă impurități uniforme. Aceste impurități includ praful acumulat de-a lungul timpului, generat de focurile și fabricile aflate la mulți km depărtare, precum și algele închise la culoare, care pot supraviețui în ecosistemul dificil din Groenlanda.

Descoperirile au fost publicate în revista Nature Communications, luna viitoare. Cercetătorii au scris că sursa impurităților care afectează gheața nu sunt înțelese pe deplin.

„Algele au nevoie de nutrienți și hrană, praf, cărbune organic și apă”, a explicat Hubbard. „Vara, acestea sunt acolo din plin și prezența algelor explodează. Din cauza faptului că algele sunt închise la culoare, contribuie la accentuarea zonei negre. Avem astfel un efect relativ pozitiv, unde gheața absoarbe și mai multe radiații solare, dar produc o topire și mai accentuată”.

Credit: Dark Snow Project/J. Ryan/J.Box /A.Hubbard