Istorie, groază, romantism sau haz. Cinci FILME NOI la cinema în acest weekend

Până nu vezi un film de Radu Jude, nu îți dai seama cât îți lipsea senzația de realitate din raportările noastre la istorie. Cel mai important lucru pe care îl face Jude de la primele plonjări în istorie, cu „Aferim” (2015), e că nu dă lecții, nu demonstrează, ci surprinde peisaje afective care devin mai copleșitoare decât diferitele manipulări ale istoriei în sens ideologic. Iar „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” merge cel mai departe în această direcție, ca un film despre realizarea unui spectacol istoric, dar mai ales despre felurile în care trăim confruntarea cu prejudecățile trecutului și cu cele ale vieții noastre de zi cu zi. Este vorba despre realizarea unui spectacol-reconstituire istorică și are legătură cu masacrarea populației evreiești din Odesa de trupele române în cel de-Al Doilea Război Mondial. Personajul principal e regizor.

Un trailer al intrărilor în poveștile istoriei și nu numai poate fi văzut aici:

Ceva romantic, ceva dramatic și ceva de speriat are și filmul „Fantomele lui Ismael/ Les fantômes d’Ismaël„. Personajul principal este tot regizor, dar problemele lui sunt mai mari într-o dimensiune personală a istoriei. Mathieu Amalric interpretează rolul artistului care a fost cândva părăsit de o soție, dar trăiește o poveste, cum se spune, frumoasă de dragoste cu o femeie interpretată de Charlotte Gainsbourg. Marion Cotillard e soția care a dispărut cu zeci de ani în urmă. Și reapare ca să-și recupereze soțul. Cât se poate. Filmul este regizat de Arnaud Desplechin („Viața mea sexuală… sau cum am ajuns la divergențe/ Comment je me suis disputé… (ma vie sexuelle)”, „În compania bărbaților/ Dans la compagnie des hommes”, „Trei amintiri din tinerețe/ Trois souvenirs de ma jeunesse”).

EXCLUSIVStenograme | Cum au ajuns doi polițiști să fie informatori pentru un clan de interlopi: „Sunteți mai mulți inși într-un dosar, sunt numele voastre, o să fiți chemați cu toții”

05:30

FLASH NEWSMarco Rubio anunță că nu mai este nevoie de o intervenție militară în Iran deoarece sancțiunile economice și blocada SUA și-au spus cuvântul: „Vor ajunge ca o țară din lumea a treia”

23:44

Drama franțuzească arată astfel:

„Parcul groazei/ Hell Fest” e, cum îi spune numele, o poveste candidă despre spaimă. Nu neapărat despre, dar – fără să sperii pe nimeni – trebuie spus că regia e semnată de Gregory Plotkin, care a mai realizat, în 2015, „Activitate Paranormală. Dimensiunea Spectrală/ Paranormal Activity: The Ghost Dimension”. Atunci groaza era o activitate de familie, acum avem de-a face cu o activitate între prieteni. Iar prietenii vor să fie speriați. Responsabilii cu parcul de distracții dedicat domeniului se angajează în aceeași direcție. Dar, de ce să nu recunoaștem, groaza nu e completă până nu are acoperire în realitate. Cu Amy Forsyth, Reign Edwards, Bex Taylor-Klaus și Christian James în distribuție, festivalul de sperieturi asta și încearcă.

Spaima vine molcom în felul următor: 

„Misterul ceasului din perete/ The House with a Clock in Its Walls” e un film cu vrăjitori. Și nu doar în sensul în care în jurul unui copil sunt personaje jucate de Cate Blanchett, Jack Black și Kyle MacLachlan. Ci și pentru că regizorul Eli Roth pare să-și fi parcurs ucenicia în materie de spaimă în primele două pelicule din seria „Hostel”, așa că a venit vremea să se relaxeze. Și vrăjitorii au spaimele lor, și asta era de așteptat, poate, dar nu mulltă lume știe.

Premiera de comedie a finalului de septembrie e „Loserii de la seral/ Night School„. Problemele la școală au altă greutate după o anumită vârstă. Mai ales când te întorci în bancă pentru a termina cursurile alături de colegi adunați din toate colțurile societății. Nu neapărat în sensul rău.

Pe scurt, lucrurile se petrec așa: