„Negustorul de începuturi de roman” sau cum pierdem lupta cu viteza

Am putea spune că romanul ne învață cum să scriem, ne sugerează, ne sfătuiește subtil și ne ajută să ne contruim propria poveste prin intermediul personajelor care trăiesc în lumi total diferite, dar în același timp cu elemente comune.

De asemenea, ne prezintă posibilitatea unui viitor în care autorii nu vor mai avea rolul important pe care îl joacă astăzi, ci vor fi înlocuiți de mașinării sau programe speciale care vor scrie aproape singure romane și, extrapolând, vor concepe poezii sau chiar piese de teatru.

Încotro se îndreaptă literatura lumii? Ce viitor vor avea autorii? Ce va însemna talentul scriitoricesc?

Răspunsul este greu de găsit, însă romanul lui Vișniec prezintă câteva posibilități pe care fiecare cititor le vede, la „prima citire”, drept începuturi.

ULTIMA ORĂ Alertă pe litoral. Mai multe obiecte suspecte au apărut în Portul Tomis din Constanța și la Eforie Nord. Intervenția este în desfășurare

12:08

FLASH NEWS AUR publică imagini cu Călin Georgescu la Mănăstirea Brâncoveni: „Țara se ridică prin oamenii săi!”

11:57

„Oare ce ne lipsește în această lume ca să fim atât de dispuși să luăm totul de la început, iar și iar, cu un fel de veșnică speranță că secvența următoare va fi mai bună, eventual mai distractivă, mai excitantă? Hollywoodul a înțeles demult acest lucru și în filmele sale, la fiecare 45 de secunde, intervine o nouă descărcarede adrenalină, întreaga narațiune este o succesiune de începuturi nervoase…”

Prin urmare, cu ce rămânem după ce alergăm după noi începuturi, lăsând totul suspedat, proiecte, planuri și vise, chiar și cărți?

„Societatea apasă butonul fast-foward din ce în ce mai des, refuzând să înfrunte dificultățile inițierii treptate.”

Romanul lasă cititorul cu zeci de întrebări existențiale, însă, poate cea mai importantă este: Voi mai aveți răbdare?
 

Matei Vișniec este poet și dramaturg român, fondator al Cenaclului de Luni, coordonat de Nicolae Manolescu. Este autor de poezie (Orașul cu un singur locuitor, București, Editura Albatros, 1982; Poeme ulterioare, București, Editura Cartea Românească, 2000), roman (Scrisori de dragoste către o prințesă chineză, București, Editura Humanitas, 2011; La masă cu Marx, București, Editura Cartea Românească, 2011) și teatru (Procesul comunismului prin teatru (antologie), București, Editura Humanitas, 2012; Occident Express și Despre senzația de elasticitatea cînd pășim peste cadavre, Pitești, Editura Paralela 45, 2009; Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal, Brasov, Editura Aula, 2001; reeditare la Pitești, Paralela 45, 2007).