Persoanele diagnosticate cu diabet după vârsta de 40 de ani au un risc mai mare de demență – STUDIU

„În principiu, dacă putem preveni sau controla diabetul și tensiunea arterială la persoanele de vârstă mijlocie, putem preveni sau amâna deteriorarea creierului, care se produce câteva decenii mai târziu și provoacă probleme cognitive și de memorie, precum și demență”, a declarat Rosebud Roberts, autorul studiului, de la Mayo Clinic, din Rochester, Minnesota.

În vederea acestui studiu, publicat online în revista Neurology, Rosebud Roberts a evaluat capacitatea cognitivă și de memorare a peste 1.400 de persoane, cu vârsta medie de 80 de ani.

EXCLUSIV Călin Georgescu, către judecătorii din sală: „Justiția este legată la ochi! Nu pentru că ar fi oarbă, ci pentru că trebuie să vadă principiile de drept, nu omul. În cazul meu, se vede doar omul”

21:24

RĂZBOI Cancelarul Germaniei spune că Rusia „nu este deloc interesată” să pună capăt războiului din Ucraina

21:07

Participanții fie nu aveau probleme cognitive și de memorare, fie aveau probleme moderate (cunoscute sub denumirea de afecțiuni cognitive moderate).

Creierul acestora a fost scanat pentru detectarea markerilor cerebrali care să indice afecțiuni specifice care ar fi putut preceda apariția demenței.

Istoricul medical al participanților a fost, de asemenea, revăzut pentru a se stabili dacă aceștia fuseseră diagnosticați cu diabet sau probleme de tensiune arterială la vârstă mijlocie sau mai târziu.

În privința diabetului, 72 de persoane au fost diagnosticate cu această afecțiune la vârsta mijlocie, 142 de persoane la bătrânețe, iar 1.192 de persoane nu au avut deloc diabet.

În privința tensiunii arteriale, 449 de persoane erau afectate la vârsta mijlocie, 448 de persoane la bătrânețe, iar 369 dintre participanții la studiu nu aveau probleme cu tensiunea arterială.

În comparație cu persoanele care nu aveau diabet, participanții la studiu care s-au îmbolnăvit de diabet între 40 și 64 de ani aveau un volum al creierului cu 2,9% mai mic decât media.

În regiunea hippocampusului, volumul creierului era cu 4% mai redus. De asemenea, aceste persoane aveau un risc de două ori mai mare să dezvolte probleme cognitive și de memorie.

Spre deosebire de persoanele care nu aveau probleme cu tensiunea arterială, subiecții care sufereau de aceste boli se confruntau cu un risc de două ori mai mare de a avea leziuni în anumite regiuni ale creierului.

„În general, descoperirile noastre sugerează că efectele acestor boli asupra creierului se dezvoltă timp de mai multe decenii (…) și cauzează simptome ce afectează memoria și alte capacități cognitive. Mai ales diabetul are efecte adverse, indiferent de vârsta la care se dezvoltă”, a afirmat Rosebud Roberts.