Robotul explorator marțian Curiosity a ajuns la baza muntelui unde trebuie să caute urme de viață

Curiosity, cântărind o tonă, a ajuns pe Marte în august 2012, prima regiune explorată fiind un bazin format la suprafața planetei în urma unui impact, acum multe milioane de ani, numit craterul Gale. Robotul a descoperit în scurt timp că, din punct de vedere chimic și geologic, craterul este propice dezvoltării speciilor de microbi ce se hrănesc cu roci și care trăiesc în mod obișnuit pe Terra.

Scopul principal al misiunii lui Curiosity a fost atins, iar oamenii de știință i-au dat acum sarcina identificării unor regiuni nișă din punct de vedere al mediului, care nu numai că ar fi putut susține viața, dar ar fi putut să fi și păstrat semne ale existenței ei, o misiune dificilă ținând cont că procesele chimice de formare a rocilor tind să distrugă carbonul organic.

ACCIDENT Imagini de coșmar pe A2. Tiruri și mașini pulverizate într-un accident în lanț care a oprit complet circulația pe sensul spre București

00:42

ULTIMA ORĂ Prima reacție a lui Alexandru Rafila, ministrul Sănătății care a blocat achizițiile de vaccinuri. Pfizer a mers în instanță, Moderna a renunțat

00:29

Experții cred că șansele cele mai mari de a avea succes în această misiune sunt de a cerceta rocile din regiunea Muntelui Sharp, un vârf muntos de 5.000 de metri, care se ridică în mijlocul craterului Gale.

Curiosity a trebuit să călătorească 18 luni pentru a ajunge la baza muntelui, dar oamenii de știință au anunțat, joi, că a ajuns mai devreme, grație unei decizii norocoase de a urma un alt drum, care a purtat robotul printr-o zonă mult mai ușor de traversat, având în vedere defecțiunile roților sale.

Peste două săptămâni, Curiosity va ajunge la o formațiune stâncoasă numită Pahrump Hills, unde va începe să foreze pentru a preleva primele mostre din Muntele Sharp, potrivit geologului John Grotzinger, de la California Institute of Technology.

Echipa care lucrează cu Curiosity intenționa să treacă granița dintre câmpiile bolovănoase și pline depresiuni din craterul Gale și regiunea mai lină a Muntelui Sharp, într-o zonă numită Murray Buttes.

„În mod ciudat, din cauza problemelor cu roțile lui Curiosity, robotul a ajuns pe un drum situat mai la sud, pentru a proteja roțile, iar, când am ajuns la destinație, ne-am dat seama că a fost o decizie mult mai bună decât dacă am fi mers spre Murray Buttes”, a spus Grotzinger.

Decizia de a începe rapid forarea ar trebui să fie pe placul unei comisii a NASA, care a criticat la începutul acestei luni echipa ce lucrează cu Curiosity pentru schimbarea din scurt a scopurilor științifice ale misiunii de pe Marte.

Ajuns în craterul Gale din regiunea ecuatorială marțiană, pe 6 august 2012, Curiosity, cel mai sofisticat robot explorator trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, a demonstrat deja faptul că „planeta roșie” a fost propice vieții microbiene în trecutul ei îndepărtat, acesta fiind de altfel principalul obiectiv al misiunii sale de doi ani.

Robotul Curiosity, realizat cu un cost total de 2,5 miliarde de dolari, este operat de inginerii de la NASA din Laboratorul Pasadena din California.

Coborârea spectaculoasă a robotului american cu șase roți în craterul Gale, la 10 kilometri de Muntele Sharp în noaptea de 5 spre 6 august 2012, ținând cont de greutatea sa de aproape o tonă, a necesitat o nouă tehnică, foarte complexă, de plasare pe sol. Această operațiune a arătat că NASA poate să transporte în condiții de siguranță încărcături mari pe Marte.

Bogdan Enache, [email protected]