Testamentul lui Alexandru cel Mare, descoperit la peste 2.000 de ani de la moartea sa. Cum ar fi arătat istoria, dacă documentul nu ar fi fost pierdut

Dovada aceasta poate fi găsită într-un manuscris antic, cunoscut sub numele de „Romanța lui Alexandru”, o carte de fabule care descriu faptele conducătorului macedonean, relatează Daily Mail, citat de Descoperă. Până acum, experții nu au acordat acestui document prea multă importanță istorică, întrucât s-a considerat a fi de natură mitică.

Istoricul David Grant consideră că există o bază reală a acestui manuscris, argumentele detaliate ale acestei afirmații se găsesc în cartea sa numită In Search of the Lost Testament of Alexander the Great”.

SOCIALRevolta generației Z împotriva autoritarismului și costurilor vieții s-a reflectat în alegeri și în proteste. 2026, anul în care tinerii au transmis că este nevoie de o schimbare

22:33

FLASH NEWSTraian Băsescu avertizează Guvernul Niculescu în privința majorării salariului minim și a indexării pensiilor. Ce risc vede fostul președinte

22:05

Grant susține că testamentul original al lui Alexandru cel Mare a fost mușamalizat de generalii săi, pentru că acesta îi numea pe fiul său nenăscut Alexandru al IV-lea și pe cel mai mare fiu, Heracles, ca succesorii imperiului.

Generalii săi, în loc să accepte conducerea fiilor care nu aveau „sânge pur”, au decis să lupte unul împotriva altuia într-un conflict sângeros pentru putere. Grant dezvăluie că „textele care au supraviețuit fac destul de clar faptul că niciun general care se afla cu Alexandru la Babilon nu ar fi acceptat ca autoritatea lor să fie subordonată unui fiu cu origini dintr-un teritoriu cucerit”.

De asemenea, Grant menționează că acest testament a fost rescris la câteva decenii după moartea conducătorului de unul dintre generali pentru a fi un document care să susțină legitimitatea acestuia la tron.

Printre altele, acest document conține informații cu privire la intenția unor generali de a-l otrăvi pe Alexandru cel Mare.

Dacă aceste lucruri se adeveresc, este nevoie de o întreagă recalibrare a discursului academic cu privire la istoria întâmplărilor din acel timp.

CITEȘTE CONTINUAREA PE DESCOPERĂ.RO