Tradiții și obiceiuri de sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel. Femeile nu au voie să mănânce mere

Biserica ortodoxă îi sărbătorește la data de 29 iunie pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, cei dintâi propovăduitori ai Evangheliei lui Hristos. Sfinții Apostoli Petru și Pavel au așezat piatra de temelie a Bisericii creștine și împreună au fost martirizați  în zorii creștinismului, murind în aceeași zi, la 29 iunie, în anul 67, în timpul prigoanei dezlănțuite de împăratul Nero împotriva creștinilor.

În tradiția românească, sărbătoarea Sfinților Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară. Aceasta marchează miezul verii agrare și începutul secerișului.

REACȚIE Diana Buzoianu compară decizia CCR în cazul Fritz cu anularea alegerilor din 2024

19:25

FLASH NEWS Ce a decis CCR, în premieră, în legătură cu limitele de competență ale Guvernului demis. Explicațiile lui Toni Neacșu

19:01

Se spune că Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu. De aceea, i-au fost încredințat cheile Raiului și misiunea de a veghea la porțile acestuia. Pentru că potrivit tradiției Sfântul Petre este stăpânul cămărilor cerești, se spune că el hrănește animalele sălbatice, mai ales lupii, și topește în bucățele mici grindina, pentru ca acesta să nu distrugă recoltele.

În ziua praznicului, Sfântul Petru împlinește o dorință importantă celor care țin post negru în ajunul sărbătorii . Pe de altă parte, în tradiția populară, până în acestă zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Tot acum, Sânpetru pocnește din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciți pe drumuri de munte sau în pădure.

Pentru sporul casei și pentru sănătate, se respectă tradiția Moșilor de  Sânpetru și se sfințesc la biserică  pachete cu colaci, lumânări, mere dulci, mere acrișoare, zarzăre și colivă, apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.        

Prin tradiție, femeile nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuți la viața veșnică din familia respectivă. După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere. În schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la  mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie. 

Potrivit obiciului, oamenii pistruiați trebuie să se spele pe față cu apă la miezul nopții, când cântă cocoșul. Respectând acest ritual, se spune că pistruii nu se mai înmulțesc.

În mediul rural există obiceiul ca mamele să pregătească și să dăruiască talismane pentru fiicele lor: o punguță roșie în care se păstrează câte un cățel de usturoi și frunze de pelin. Talismanul trebuie purtat timp de trei zile pentru ca fetele să fie apărate de farmece și de iele, care le-ar fura norocul .