Una dintre cele mai vechi fosile, descoperită în Polonia. Are o vechime de 215 milioane de ani

Carapacea unei broaște țestoase străvechi, extrasă dintr-un depozit de argilă de lângă o groapă de gunoi din sudul Poloniei, este considerată de oamenii de știință drept cea mai veche fosilă de broască țestoasă din lume descoperită până în prezent, informează AFP.

Datată de cercetătorii de la Institutul de Paleontologie din Varșovia, fosila are o vechime de 215 milioane de ani și ar putea oferi răspunsuri prețioase pentru numeroasele întrebări ridicate de această viețuitoare, venerată până în zilele noastre de multe civilizații de pe glob.

„Fosilele de la sfârșitul terțiarului sunt foarte rare. Există doar opt situri în lume unde ele pot fi găsite. Aici, în Polonia, am descoperit cea mai veche colecție de fosile, care sunt și complete în același timp”, a declarat Tomasz Sulej, paleontologul afiliat Academiei de Științe din Polonia, care a făcut această descoperire în regiunea orașului Cracovia.

MARIUS TUCĂ SHOW H. D. Hartmann: „Miruță vrea ca satelitul să stea sus, nu pe jos”

23:00

REȚETE Care este cea mai rapidă și sănătoasă mâncare gătită acasă. Recomandările bucătarilor

22:55

„Îmi spun că îngerul meu păzitor m-a ghidat spre acest loc”, a adăugat el, evocând acea zi din septembrie 2008, când, condus de intuiție, a început să facă săpături în apropiere de orașul Poreba.

Patru ani mai târziu, testele au confirmat ceea ce el bănuia: exemplarul pe care l-a găsit este cea mai veche fosilă de broască țestoasă din lume.

The Journal of Vertebrate Paleontology, prestigioasa revistă de paleontologie a vertebratelor, și ediția poloneză a publicației National Geographic au anunțat această descoperire la sfârșitul lunii august.

O fosilă de o vârstă asemănătoare a fost descoperită în Germania. Dar fosila găsită în Polonia include, pe lângă carapace, și alte oase, precum vertebrele gâtului și ale cozii, precum și oasele membrelor superioare și inferioare, reprezentând din acest punct de vedere o descoperire unică până în prezent.

„Am descoperit două specii, dintre care una este necunoscută”, a afirmat paleontologul polonez.

Cercetătorii polonezi spun că una dintre specii aparține familiei Proterochersis, semănând cu fosila de Proterochersis robusta descoperită în Germania, în timp ce a doua fosilă, mai mică, aparține unei specii necunoscute până în prezent.

Descoperirea făcută de Tomasz Sulej urmează celei din 2006, cand arheologii au găsit fosilele unui dinozaur ce a trăit în urmă cu 200 de milioane de ani, în apropiere de satul Lisowice din aceeași regiune. Oamenii de știință au denumit acea fosilă „Smok Wawelski” (Dragonul Wawelski), o fiară din legendele cunoscute de toți copiii din Polonia, despre care se spune că „scuipa” foc din peștera sa, aflată la baza castelului regal Wawel din Cracovia.

Pentru Tomasz Sulej, „săpăturile arheologice se aseamănă cu căutarea Sfântului Graal de către cavalerii Mesei Rotunde”.

Deși nu pot fi prelevate celule pentru teste ADN de la o fosilă, studierea structurii acesteia ar putea oferi răspunsuri interesante despre originea broaștelor țestoase.

Până în prezent, oamenii de știință credeau că broaștele țestoase provin din Procolophonidae, o familie de parareptile mici care trăiau în permian, ultima perioadă din paleozoic, în urmă cu aproximativ 300 de milioane de ani.

O fosilă de Odontochelys semitestace, descoperită în 2008, în China, datând din urmă cu 220 de milioane de ani, a fost clasificată de experți drept un strămoș al broaștei țestoase. Acea viețuitoare avea o carapace care îi proteja partea ventrală, dar, spre deosebire de broaștele țestoase, avea dinți și nu purta o carapace pe spate.

Testele ADN realizate pe broaștele țestoase vii i-au ajutat pe cercetători să constate faptul că aceste viețuitoare aparțin unei familii înrudite cu crocodilii, a precizat Tomasz Sulej.

Broaștele țestoase au puțini prădători în afară de om.

Punctele și dungile galbene de pe carapacea de Astrochelys radiata, o specie rară din Madagascar, îi fascinează pe elevii veniți în vizită la Grădina Zoologică din Varșovia.

„Carapacea ei mă face să mă gândesc la un tanc”, spune Wojtek, un elev polonez în vârstă de 12 ani.

Totuși, broaștele țestoase, care au reușit să reziste grație carapacei în fața prădătorilor lor naturali timp de milioane de ani, sunt vulnerabile în fața omului.

Ele sunt vânate pentru carnea lor, folosită ca medicament în medicina tradițională asiatică, sau sunt capturate ilegal pentru a deveni animale de companie.

Aproape jumătate dintre cele 328 de specii de broaște țestoase care trăiesc în ape dulci și sărate sau pe uscat sunt amenințate cu dispariția, afirmă experții de la organizația internațională Coaliția pentru protejarea broaștelor țestoase.

Renumite pentru longevitatea lor – exemplarele din unele specii pot să trăiască până la vârsta de 130 de ani -, broaștele țestoase au simbolizat viața îndelungată, stabilitatea și securitatea, în miturile fundamentale din diverse civilizații umane de pe Terra, de la populațiile din India și până la triburile din America de Nord.