William Shakespeare, motivul insultelor cu privire la simptomele bolilor de piele. STUDIU

William Shakespeare a fost un maestru al insultelor, în special în ceea ce privește felul în care arătau personajele pe care le-a conturat, informează dailymail.co.uk.

De la „alunițe murdare și semne care deranjează privirea” până la „gâlmă de ciumați, buboi umflat în sângele-mi bolnav”, dramaturgul avea un limbaj ascuțit atunci când se referea la imperfecțiunile fizice.

Și în prezent, la sute de ani de când a devenit celebru, traseul bine conturat de Shakespeare este blamat, pentru că s-a creat un stigmat dureros pentru milioane de oameni care suferă de boli de piele.

CONTROVERSĂ Presa ucraineană acuză „virajul eurosceptic și suveranist” al lui Nicușor Dan: „România riscă să se îndepărteze de Europa”

09:11

SPORT Nuntă mare la Iași. Portarul naționalei de fotbal a României se căsătorește cu Loredana Țurcanu

09:04

William Shakespeare a fost subiectul unei noi cercetări, ale cărei rezultate au fost prezentate în timpul conferinței anuale a Asociației dermatologilor britanici.

Astfel, cercetători din Nottingham, Leicester și Derby au analizat limbajul lui Shakespeare și și-au dat seama că acesta reflecta obsesia elisabetană pentru un ten perfect, fără pete.

Oamenii de știință sunt de părere că dramaturgul, fiind cel mai cunoscut scriitor englez din toate timpurile, ar putea alimenta stimatizarea din jurul bolilor de piele.

De exemplu, regele Lear o descrie pe fiica sa Goneril drept „buboi umflat în sângele-mi bolnav”. De asemenea, în „Henric al IV-lea”, partea I, un bărbat cu nasul roșu este descris drept „cavalerul lămpii care arde”, care poartă „felinarul de la pupă”.

Multe dintre bolile din acea perioada implicau leziuni și inflamații ale pielii, așa că imperfecțiunile tenului erau văzute ca un semnal pentru maladiile contagioase, a spus Catriona Wootton, dermatolog la Queen’s Medical Centre din Nottingham.

Astfel, cercetătorii spun că în opera lui Shakespeare pot fi întâlnite mai multe exemple de acest tip și susțin că succesul său a dus la consolidarea stigmatizărilor din jurul bolilor de piele.

„Este interesant de observat că o mare parte din stigmatizările din epoca elisabetană privind deformările provocate de bolile de piele persistă și astăzi”, a declarat Nina Goad, de la Asociația dermatologilor britanici.

De-a lungul ultimilor ani, dermatologii au încercat să abordeze efectele pe care acest lucru îl poate avea asupra pacienților.

Cu toate acestea, în prezent, sunt multe exemple în filme și în literatură unde malformații vizibile sunt folosite pentru a exprima josnicia și răutatea.

„Nimeni nu sugerează să îl edităm pe Shakespeare, dar poate ar trebui să ne asigurăm că noile filme și cărți nu consolidează acest stereotip”, au mai spus cercetătorii.

Totodată, profesorul Michael Dobson, director la Birmingham University’s Shakespeare Institute, este de părere că doar ideea de a sugera că Shakespeare este de vină pentru stigmatizarea bolilor de piele este ridicolă. „Există vreun scriitor în istorie care să fi sugerat vreodată că simptomele bolii de piele sunt atractive?”, a declarat Dobson pentru The Independent.