Jocul de-a alba neagra din CCR are o miză. Dincolo de politică… e tot politică!

Era de așteptat ca în interiorul Curții Constituționale, politicul să își facă simțită prezența, pentru că e la mintea cocoșului ca atunci când numirile la CCR sunt făcute de politicieni să existe astfel de scurt-circuite. Iar după anularea alegerilor din decembrie 2024 chiar nu mă mai surprinde nimic când vine vorba de judecata celor nouă “cavaleri ai Constituției”.

La CCR s-a amânat din nou dezbaterea pe Legea numărul 2 privind pensiile de serviciu ale magistraților. De la înălțimea Curții Supreme, care a atacat legea asumată în a doua versiune de Ilie Bolojan, asta miroase a boicot.

INEDIT Pompierii au venit cu autospeciale în parcurile pentru copii din Oradea pentru a crea „oaze de răcoare”. Imagini cu „intervenția specială”

23:34

DEZVĂLUIRI Cristela Georgescu, dezvăluiri despre cea mai grea perioadă din viața ei. A traversat „valea morții”

23:09

Cei care au avut susținerea PSD pentru a ajunge judecători CCR au ales să tergiverseze aceste dezbateri pe un argument considerat de președintele CCR, Simina Tănăsescu, destul de fragil: lipsa unui studiu de impact.

Președintele CCR, Simina Tănăsescu, căreia nu i se poate pune la îndoială cariera solidă academică, care are studii doctorale în drept constituțional și abilitare pentru conducerea doctoratelor la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne (2015), a dat de înțeles, azi, când a avut loc a doua amânare a dezbaterii, că lipsa acestui studiu de impact, conform jurisprudenței CCR, nu este o problemă de constituționalitate.

Dar a mai spus ceva: că de fiecare dată când s-a ridicat această problemă, ea a votat în sensul că lipsa unui asemenea studiu să fie considerată o problemă de constituționalitate, dar de fiecare dată majoritatea a decis altfel. Deci, ar fi fost bine ca lipsa studiului de impact să fie considerată o problemă de constituționalitate, însă, ce să vezi, nu e!

Tot Simina Tănăsescu a precizat că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă, procedural, e cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată de o studiere mai aprofundată a problemelor care vizează obiectul dezbaterii. Nu a infirmat, nici nu a confirmat dacă o astfel de solicitare a existat.

Alte surse, din interiorul CCR, spun că solicitarea a fost inițiată de Deliorga, apoi s-au alăturat acestuia alți doi, Licu și Stan, dar cererea de amânare a celor trei le-a fost respinsă de președinte, deși în lege era scris că trebuia să se țină cont de asta.

În acest caz, greșeala (intenționată) ar fi a Siminei Tănăsescu. Dar dacă nu a existat, cum a lăsat Simina Tănăsescu să se înțeleagă, atunci ar însemna că cei patru judecători, la unison, au încălcat procedura. Și? Nu îi trage nimeni la răspundere. Nici pe președinte, nici pe opozanți. Doar Dumnezeu.

Ce stă, însă, în spatele acestei decizii luate de cei patru “sabotori” ai dezbaterii legii privind pensiile magistraților? Interesul personal? Nu neapărat. Pentru că Licu e pensionat la 52 de ani, Deliorga s-a pensionat în 2019, Gheorghe Stan zis Giani a ieșit la pensie la 49 de ani…

Sunt pensionari speciali și se știe că cei pensionați rămân cu pensia aflată în plată pentru că nicio lege nu e retroactivă în afara celei penale (în anumite condiții). Așadar, nu sunt afectați cu nimic. Despre Busuioc, numai bine și-un praz verde, nu-l afectează nici pe el legea care ar putea intra în vigoare.

Totuși, ceea ce nu trebuie trecut cu vederea e faptul că foștii magistrați ajunși judecători la CCR și care au boicotat și azi dezbaterea au prieteni, au mulți foști colegi în Justiție care așteaptă să iasă la pensie. Și mulți dintre ei au dezvoltat în timp, în sistem, relații mai mult decât profesionale, de prietenie.

Așa că cei patru, dincolo de o comandă politică ce ar fi venit pe traseul PSD-CCR, e posibil să fi luat această decizie de boicotare doar pentru a face front comun cu foștii lor colegi și prieteni din sistemul judiciar. Asta nu sună bine deloc. Pentru că și judecătorii CCR trebuie să fie imparțiali, corecți și independenți atunci când au de judecat o cauză. În cazul nostru, o excepție de neconstituționalitate. Aici nu ar trebuie să fie pe prietenii sau pe interese politicianiste!

Curtea Constituțională a avut mult de pierdut în imagine după ce a dat decizia anulării alegerilor și reluării de la zero a acestora în decembrie 2024. Majoritatea cetățenilor au avut un șoc. De ce anulare, când tocmai validaseră, tot ei, la CCR, turul 1? Trebuia să moară votul cetățenilor ca să se “nască” un predestinat la “tron”?

Și-acum ce? Acum care ar fi miza? Se știe că legea va trece doar cu girul unei majorități a judecătorilor CCR. Dacă va fi cvorum. Între timp, românii vor sparge gheața din apa Bobotezei cu capul în speranța că, peste două luni, dacă legea asta nu va fi în vigoare, vom pierde niște sute de milioane de euro de la UE. Sau, cine știe, ne trezim mai norocoși în noul an!

16 ianuarie 2026 poate fi decisivă. Sau nu. Show-ul poate continua. Dar cu ce preț? În CCR pare că dracul și-a băgat coada, iar Coaliția aflată la putere este doar o mezalianță care mai devreme sau mai târziu se va destrăma.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Nicușor Dan din „clanul Reziștilor” vrea să lase Justiția în pielea goală ca să o îmbrace el cu „haina de călău”!
• Ca la poker cu al doilea proiect privind pensiile magistraților. Ar ține la CCR jocul Guvernului la cacealma, cu un proiect tras la indigo?