Prima pagină » Actualitate » Dărâmare prin amânare, în CCR. Ilie Bolojan, lăsat în ofsaid: decizia pe reforma pensiilor speciale ale magistraților se va da pe 16 ianuarie 2026, după termenul legal de intrare în vigoare a legii

Dărâmare prin amânare, în CCR. Ilie Bolojan, lăsat în ofsaid: decizia pe reforma pensiilor speciale ale magistraților se va da pe 16 ianuarie 2026, după termenul legal de intrare în vigoare a legii

Dărâmare prin amânare, în CCR. Ilie Bolojan, lăsat în ofsaid: decizia pe reforma pensiilor speciale ale magistraților se va da pe 16 ianuarie 2026, după termenul legal de intrare în vigoare a legii
A treia ședință a CCR care trebuia să decidă soarta pensiilor speciale ale magistraților, în varianta pe care insistă premierul PNL, Ilie Bolojan, a fost amânată. Motivul? Lipsa cvorumului. Din 9 judecători, doar 5 au fost prezenți. Noua ședință - a 4-a - a fost convocată pentru 16 ianuarie 2026, deși termenul legal de intrare în vigoare a legii era de 1 ianuarie 2026. 4 judecători CCR - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc - au cerut insistent în ultimele ședințe ale CCR un studiu de impact pe legea privind reforma magistraților pe care insistă Ilie Bolojan. Fără participarea lor în cadrul unei ședințe, CCR nu poate lua o decizie legală și validă pe reforma pensiilor speciale ale magistraților.
12:49

UPDATE 12.49. CCR dă publicității declarația Siminei Tănăsescu. Președintele CCR recunoaște că instanța constituțională nu poate funcționa decât în prezența a 9 judecători iar în plen trebuie să fie minimum 6: „Singura persoană care avea concediu eram eu și mi l-am anulat azi dimineață”

„Doar o scurtă declarație astăzi cu privire la modul în care funcționează Curtea Constituțională, obligatoriu în prezența tuturor celor 9 judecători, dar dacă plenul nu se poate întruni în deplinătatea sa, este necesară prezența a două treimi din numărul judecătorilor.

În mod obișnuit, la ședințele plenului participă toți judecătorii, cu excepția situațiilor în care există absențe justificate.

Pentru săptămâna în curs, din 29 decembrie 2025 până duminică, 4 ianuarie 2026, singura persoană care avea concediu eram eu și mi l-am anulat azi dimineață. Dat fiind că am văzut speculații prin presă legate de bilete de avion în jurul prânzului, orice discuție legată de vreun potențial bilet de avion, în ce mă privește, nu-și mai are sensul.

       Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru ieri, data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă. El s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.

         Pentru că am constatat (…) în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat și unele speculații legate de o posibilă amânare a pronunțării sau întrerupere a deliberărilor, pot să fac precizări și în acest sens.

Prevederea legală stabilește că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă, din punct de vedere procedural, este cerută de un judecător, iar pe fond cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii.

Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât ședința de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi și n-o să se termine până la următorul termen.

Dar pentru că am văzut în presă speculații legate de un eventual studiu de impact sau astfel de lucruri,(…) trebuie să precizez că studiul de impact este un document premergător în adoptarea actelor normative reglementat de Legea 24 din 2000.

Nu e o noutate și nu fac altceva decât să precizez informații care sunt cunoscute în spațiul public, pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial.

         Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. E o opinie majoritară. Mă număr în opinia minoritară care crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza constituționalității legilor, dar aceasta este jurisprudența în momentul de față. Deci, studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră.

         Merg cu speculația mai departe, dacă vreți, și avansez ipoteza unui posibil reviriment de jurisprudență. Probabil că aș fi cea mai fericită dacă s-ar întâmpla asta. Numai că în cauza de față, atât obiectul controlului nostru, cât și sesizarea care ne-a fost adresată sunt publice și se poate constata că aspectele legate de studiul de impact nu fac obiectul acestui dosar.

         Prin urmare, şi aici mă opresc, următorul termen, în continuarea deliberărilor noastre, a fost stabilit pentru data de vineri, 16 ianuarie, la orele 10:00.

         Vă mulțumesc frumos. Urări de an bun, cu sănătate, la mulți ani tuturor!”, a spus Simina Tănăsescu, președintele CCR.

Tănăsescu este și judecătorul raportor în cauza privind pensiile magistraților. Ea a făcut un raport pozitiv de adoptare a legii pe care insistă Bolojan, cerând respingerea sesizării Curții Supreme.

Simina Tănăsescu este în conflict cu ceilalți judecători CCR după ce la precedenta decizie pe pensiile magistraților ar fi trimis spre publicare în Monitorul Oficial o motivare cu peste 20 de paragrafe în plus care nu au fost discutate cu magistrații din CCR.

11:17

UPDATE. 11.18. Situație tensionată în CCR. Ministrul Justiției, Radu Marinescu: „Dacă studiul de impact intră în competențele noastre, vom furniza toate informațiile necesare”

„Nu cunosc nimic despre un studiu de impact. Nu am primit absolut nimic. Nu știu despre asta. Nu participăm la procedurile CCR. Dacă ni se va solicita ceva în mod concret, vom vedea. Vom vedea dacă intră în competențele noastre. Dacă da, vom furniza toate informațiile necesare. În prezent nu avem o astfel de solicitare. (…) CCR este un organism politico jurisdicțional independent. Situația de la CCR nu intră în competența Ministerului Justiției”, a spus ministrul Justiției, Radu Marinescu, într-o intervenție pentru Digi 24.

Judecătorii CCR Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au cerut insistent în ultimele ședințe ale CCR un studiu de impact pe legea privind reforma magistraților pe care insistă Ilie Bolojan.

Președintele CCR, Simina Tănăsescu, raportor pe dosar, a scris în decizia pe care urma să o supună la vot plenului CCR că legea pe care insistă Ilie Bolojan este constituțională, ar trebui să „treacă” de Curte și, astfel, ar trebui să fie respinsă sesizarea de neconstituționalitate a Curții Supreme, susținută de mediul judiciar.

Situația în CCR este de ceva timp tensionată, având în vedere că președintele CCR, Simina Tănăsescu, este acuzată de colegi că la precedenta decizie pe lege a trimis spre publicare în Monitorul Oficial o motivare cu peste 20 de paragrafe care nu au fost votate și nici discutate de toți judecătorii CCR.

10:43

UPDATE. 10.45. Simina Tănăsescu, președintele CCR, a anunțat că noul termen al Curții pentru legea privind pensiile magistraților este 16 ianuarie 2026. Legea lui Bolojan, în dificultate.

„Am constatat că nu a fost întrunit cvorumul”, a spus Simina Tănăsescu, președintele CCR, într-o scurtă declarație de presă.

Șefa CCR – care este și raportor pe dosar – a făcut raport de respingere a sesizării Curții Supreme – pe legea privind pensiile magistraților.

Tănăsescu a recunoscut că judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au cerut un studiu de impact pe lege, dar ea consideră că „studiile de impact nu sunt un criteriu pentru constituționalitatea legilor”.

„Următorul termen a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie 2026, ora 10.00”, a anunțat Tănăsescu.

Legea pe care insistă Bolojan urma să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2026. După termenul acordat de CCR, Ilie Bolojan trebuie să își schimbe tot proiectul de lege.

10:37

UPDATE. 10.38. CCR anunță că se vor face declarații de presă

Biroul de presă al CCR susține că în curând se vor face declarații de presă. Este posibil ca și ceilalți judecători – care nu au fost în ședință – să facă declarații presei, arătând problemele procedurale din Curte.

10:31

UPDATE. 10.31. Surse Gândul: Cei 4 judecători insistă pentru o amânare pentru 15 ianuarie 2026. Proiectul lui Bolojan urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026

Potrivit unor surse Gândul, cei 4 patru judecători ai CCR care ieri au cerut amânare pentru 15 ianuarie 2026 pentru luarea unei decizii pe pensiile magistraților, și astăzi susțin același lucru.

Decizia pe acordarea unui nou termen – de 15 ianuarie 2026 – a fost susținută de 3 judecători, a respectat cadrul legal, dar șefa CCR, Simina Tănăsescu, a refuzat să o accepte.

Proiectul de lege pe care insistă Ilie Bolojan privind reforma pensiilor speciale ale magistraților prevede intrarea în vigoare a actului normativ de la 1 ianuarie 2026.

10:22

UPDATE. 10.22. Avocatul Toni Neacșu: "La pronunțare trebuie să participe toți cei 9 judecători"

Avocatul Toni Neacșu comentează situația de la CCR: „E greu ca astăzi acest cvorum să fie realizat. La pronunțare trebuie să participe toți cei 9 judecători, dacă fie și unul singur nu participă atunci cauza se amână.

Mai exista varianta repunerii cauzei pe rol și reluarea dezbaterilor, dar pentru asta e nevoie sa fie prezenți 6 judecători”.

10:08

UPDATE 10.11. Doar 5 judecători în sală, nu există deocamdată cvorum

În sala de plen a CCR au ajuns doar 5 judecători din 9, fără a exista în prezent cvorumul legal de ședință. Cei 4 judecători care au părăsit ieri ședința de plen a CCR – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au cerut legal și insistent o amânare a pronunțării până pe 15 ianuarie, pentru a se cere un punct de vedere de la ministerul Justiției pe impactul legii privind pensionarea magistraților în sistemul judiciar.

Cei 9 judecători CCR se reunesc astăzi, la ora 10.00, într-o nouă ședință – a treia – ca să decidă soarta pensiilor speciale ale magistraților, în varianta pe care insistă premierul PNL, Ilie Bolojan.

A treia ședință vine după alte 2 amânări ale Curții Constituționale. Prima amânare a avut loc pe 10 decembrie, iar a doua ieri, duminică, pe 28 decembrie, din lipsă de cvorum, după ce 4 din cei 9 judecători au părăsit sala de ședință și nu s-au mai întors, lăsându-i în ofsaid pe magistrații din tabăra Ilie Bolojan care se pregăteau să forțeze un aviz pozitiv de constituționalitate pe controversatul proiect de lege.


Cât de important este cvorumul în CCR? Cu doar 5 judecători în sală, CCR nu poate lua nicio decizie

Plenul complet al CCR/ 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO

Pentru ca o decizie să poată să fie luată în cadrul CCR, în ședință trebuie să existe minimum 6 judecători. Potrivit legii de organizare și funcționare a CCR, în orice ședință a Curții trebuie să fie cel puțin 6 judecători (2/3). Ieri, în sală au rămas doar 5 judecători, după ce 4 – Cristian Deliorga, Mihai Busuioc, Bogdan Licu și Gheorghe Stan – au părăsit ședința.

Astfel, rămasă în doar 5 judecători – dar fără cvorumul necesar de 6 – tabăra care înclină spre adoptarea legii privind pensionarea magistraților în varianta Bolojan – a fost pusă în fața faptului împlinit și nu a mai putut legal să ia nicio decizie.

Legea de organizare și funcționare a CCR

Legea de organizare și funcționare a CCR

Tabăra care insistă spre adoptarea legii în varianta Bolojan ar fi formată din președintele CCR, Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș (judecătorul numit de Nicușor Dan) și Iulia Scântei (judecător PNL, numit de Senat). La ea s-au aliat, potrivit unor surse Gândul, și Ferenc Asztalos (numit de UDMR), Mihaela Ciochină (numită de K. Iohannis), în condițiile în care președintele UDMR, Kelemen Hunor dorește o adoptare a legii iar Mihaela Ciochină și-a schimbat votul în urma precedentului scandal din CCR.

Potrivit unor surse Gândul, nici astăzi nu este sigur că CCR va avea cvorumul necesar de 6 judecători pentru a lua o decizie pe pensiile magistraților, așa cum dorește premierul.


Ce se întâmplă cu proiectul de lege? Cu fiecare amânare, Bolojan pierde. Toate procedurile trebuie să fie gata în doar 3 zile. Intrarea în vigoare era prevăzută la 1 ianuarie 2026

Sala unde au loc sedintele de plen a Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR), miercuri, 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO

Deși mai mulți judecători ai CCR și-au modificat votul, față de precedentele ședințe în care s-a discutat legea, cu fiecare zi ce trece și se amână luarea unei decizii pe temă premierul Ilie Bolojan pierde teren.

De ce? Este simplu. Legea privind pensionarea magistraților, în noua formă, prevede ca termen de intrare în vigoare data de 1 ianuarie 2026. Dacă legea nu este declarată constituțională, nu este promulgată de Nicușor Dan și nici publicată în Monitorul Oficial – toate procedurile trebuind să fie finalizate până la 1 ianuarie 2026, adică în 2-3 zile – legea lui Ilie Bolojan practic nu mai poate intra în vigoare.

Surse guvernamentale susțin că premierul ar putea lua în calcul emiterea unei ordonanțe de urgență pentru modificarea termenelor din lege, dar și aici situația este complicată. Modificările la legea 303/2002 au trecut de Parlament prin angajare a răspunderii cu alt termen și doar așa au intrat în circuitul legislativ de control al constituționalității iar, în plus, legea 303/2002 este una organică.

O modificare prin OUG a termenelor unei legi organice pe statulul magistraților ar putea ridica semne de întrebare la nivel internațional privind comportamentul Executivului când vine vorba de respectarea normelor privind statul de drept.


Pensiile magistraților generează conflicte în cascadă CCR. La precedenta decizie, Curtea a publicat o motivare în Monitorul Oficial care n-a fost votată de toți judecătorii

În imagine judecătorii CCR Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Mihaela Ciochină – miercuri, 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO

Nu este pentru prima oară când legea privind pensionarea magistraților provoacă scandal în CCR. Pe precedenta variantă a legii, tot în forma Ilie Bolojan, pe care CCR a respins-o motivând lipsa avizului CSM, un prim conflict a apărut în interiorul Curții Constituționale.

Atunci, în noiembrie 2024, o parte din judecătorii CCR au descoperit că motivarea deciziei pe lege – varianta publicată în Monitorul Oficial – a conținut peste 20 de pasaje care nici măcar nu au fost votate. Suspiciunile judecătorilor s-au îndreptat atunci spre președintele CCR, Simina Tănăsescu, având în vedere că paragrafele introduse deschideau portița unui aviz pozitiv pe lege în cazul în care ea ar fi fost discutată pe fond, nu doar pe formă.

După ce au decis să facă rectificările necesare în motivare, ca textul să fie conform cu cel votat, ulterior lucrurile nu au mai fost duse până la capăt, astfel că în Monitorul Oficial a rămas publicată o altă motivare decât cea votată în cadrul CCR. Scandalul în premieră a întărit părerea unei pârți din judecători că tabăra pro-Bolojan va forța o adoptare a legii încălcând orice cutumă a CCR.


Bolojan vs magistratura României. Cine câștigă meciul?

Sala in care au loc sedintele de plen ale Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR), miercuri, 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO

De la bun început, și prima dar și a doua variantă a legii privind pensionarea magistraților au fost susținute și propuse doar de premierul Ilie Bolojan (PNL), nu au fost susținute de magistratură iar președintele Nicușor Dan a avut o poziție nuanțată pe prevederile actului normativ.

În august 2025, Ilie Bolojan a declarat că „dacă Pachetul va cădea la CCR, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitate” să meargă mai departe. Astfel, premierul Bolojan și-a legat singur soarta politică de adoptarea controversatului proiect de lege.

La începutul lunii decembrie 2025, premierul Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament pe a doua variantă a legii, după ce precedenta a picat la CCR.


Legea vizează doar pensiile viitoare ale magistraților, nu și pe cele actuale. ÎCCJ: 90% din pensionarii speciali sunt din sistemul de forță, nu din magistratură

Membri ai Curtii Constitutionale a Romaniei, precum si șefii serviciilor de informatii la ceremonia depunerii juramantului de catre presedintele ales, Nicusor Dan, luni, 26 mai 2025, la Palatul Parlamentului din Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Și noua variantă a legii privind pensionarea magistraților are aviz negativ din partea CSM, nu este susținută de magistratură, este respinsă de Consiliul Legislativ și încalcă zeci de decizii precedente ale CCR.

Pe 5 decembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție a sesizat la CCR neconstituționalitatea legii privind pensiile speciale pe care insistă Ilie Bolojan.

Potrivit ÎCCJ, legea lui Bolojan discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO, încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept (…).

Contrar celor susținute de inițiatorul proiectului de lege, Comisia Europeană nu a criticat dispozițiile ce vizează condițiile de pensionare, astfel cum acestea au fost reconfigurate prin actul normativ anterior precizat, confirmând, practic, reglementarea adoptată.

În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi, etc.), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai Corpului Diplomatic și Consular al României, personal aeronautic civil navigant și personalul Curții de Conturi).

Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.

Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale și riguroase a necesității modificării cadrului legal doar în ce privește pe magistrați”, spune Curtea.


Ce vrea să schimbe Bolojan? Cuantumul pensiei și vârsta de pensionare. Abia peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la vârsta de 65 de ani

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, iar magistrații se pot pensiona și la 48-49 de ani, dacă au vechimea de 25 de ani de magistratură. O parte dintre ei stau ani buni cu deciziile de pensionare în buzunar, pentru orice eventualitate, chiar dacă continuă să activeze în instanțe sau parchete.

În noua variantă a legii pe care Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe 2 decembrie, Bolojan a modificat următoarele:

  • cuantumul viitoarelor pensii ale magistraților de la 80% la 70% din ultimul salariu net
  • cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate
  • perioada de tranziție a crescut însă de la 10 la 15 ani. Ceea ce înseamnă că că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani
  • în fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani
  • magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Scandal URIAȘ în CCR: motivarea deciziei pe pensiile magistraților conține pasaje care NU au fost votate de majoritatea judecătorilor. Suspiciuni asupra președintelui CCR – Simina Tănăsescu – SURSE

Bolojan își pune speranța în CCR: „Ar fi greu de imaginat că Guvernul ar mai avea legitimitate”

CCR a amânat pentru 28 decembrie decizia pe legea pensiilor magistraților. Judecătorii au dat verde majorării taxelor de la 1 ianuarie 2026

Bolojan respinge cele 42 de amendamente la pensiile speciale ale magistraților. Premierul își asumă răspunderea în Parlament pe pachetul de pensii

O nouă lovitură pentru Bolojan. Consiliul Legislativ desființează legea pensiilor magistraților. Guvernul, acuzat de încălcarea separației puterilor

CSM dă aviz negativ pe legea lui Bolojan privind pensiile magistraților

Coaliția a decis că pensiile magistraților vor fi 70% din salariu. Kelemen Hunor: „Joi trebuie să ajungă proiectul la CSM”

Recomandarea video

Citește și

Mediafax
Tanczos Barna, critic la adresa CCR: Amânarea deciziei pe pensiile magistraților riscă să coste România sute de milioane de euro
Digi24
Controversă după ce edilul Robert Negoiță a fost testat antidrog de protestatarul Marian Ceaușescu. Expert: Rate prea mari de eroare
Cancan.ro
Primele imagini de la priveghiul lui Sorin și a Dianei Iacob 😢 Obiectul pe care l-a pus familia în sicriul cu trupul neînsuflețit al fetiței lor
Prosport.ro
FOTO. Una dintre cele mai frumoase sportive a trădat SUA pentru China! A ales să concureze la Jocurile Olimpice pentru țara părinților nu pentru țara ei natală
Adevarul
„Sultanul“ Erdogan își pregătește fiul pentru a prelua conducerea Turciei. Scenarii pe culoarele puterii de la Ankara
Mediafax
A fost stabilită data procesului intentat de Trump împotriva BBC
Click
Bancnota de 2.000 de lei cu eclipsa totală de Soare din 1999 a devenit o adevărată comoară. Cu cât se vinde în 2026
Digi24
„Răspunsul NATO va fi devastator”. Rutte spune ce se va întâmpla în cazul unui război cu Rusia
Cancan.ro
Dată afară de PRO TV, angajată acum de Cătălin Măruță: 'Discretă, dar esențială.' Andra a strâns-o imediat în brațe!
Ce se întâmplă doctore
Amalia Năstase, de nerecunoscut după ce a pierdut lupta cu kilogramele în plus! Ce dietă strictă urmează
Ciao.ro
Sună periculos, trage fusta mai jos! Vedetele din România s-au aplecat prea mult și s-a văzut tot
Promotor.ro
Cel mai familist model Dacia (facelift 2026) poate fi comandat în România. În duel direct cu Citroen
Descopera.ro
O navă spațială dispărută de 60 de ani ar fi fost regăsită!
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. O femeie goală pușcă primește în casă curierul. Îl duce în dormitor şi...
Descopera.ro
Ce aduc suplimentele în alimentația zilnică și cum le alegem informat (P)