Alina Bârgăoanu: ”Nevoia de „EU first” tocmai când o astfel de abordare nu mai poate fi nici măcar menționată” (OPINIE)

Unul dintre dosarele cele mai complexe ale mandatului de Președinte al lui Donald Trumpa a vizat relația transatlantică. Cel puțin la nivel retoric și de intenție, președinția Biden reprezintă o încercare de întoarcere la good ol’ times, demers sintetizat în declarația „America is back”. Poate nicăieri nu este mai interesant de urmărit evoluția acestui demers și a relației transatlantice decât în arena digitală, în câmpul competiției tehnologice și al componentelor sale: infrastructura digitală, generarea și utilizarea big data, Inteligența Artificială și cuplarea acesteia cu activitatea economică propriu-zisă.

Președinția Trump – un moment de „respiro” pentru Uniunea Europeană

Până de curând, sub umbrela creată de acțiunile și declarațiile de multe ori intempestive ale Președintelui Trump, Uniunea Europeană se bucura de confortul de a trimite săgeți către ambele competitoare din domeniul tehnologic, SUA și China. Nu a trecut chiar mult timp de când termeni tari, precum „decolonizarea din domeniul datelor” („data decolonisation”), „suveranitate digitală”, „decuplarea de la Internetul american” erau rostiți la liber, fără a ridica semne de întrebare cu privire la impactul pe care eventuale acțiuni concrete le-ar avea asupra relației transatlantice.

AVERTISMENT Gruparea Houthi din Yemen avertizează pasagerii și companiile aeriene să nu se apropie de aeroporturile din Arabia Saudită, după atacul sângeros din Riad

15:31

FLASH NEWS Europarlamentarul Victor Negrescu avertizează că România riscă să primească mai puțini bani europeni în următorii șapte ani. Ce domenii ar putea fi afectate

15:11

Președinția Trump a părut mai degrabă un moment de respiro, în care întrebarea „cu cine se va cupla UE pentru a susține competiția economică și tehnologică la vârf?” a putut fi amânată. Mai ales în câmp tehnologic, atracția către un pol sau altul de putere tehnologică este un fenomen cvasi-natural. Această atracție cvasi-naturală este dată de trăsăturile noilor tehnologii (digitale, computaționale, bazate pe rețele și big data, cu evoluție exponențială); potrivit punctului de vedere exprimat la unison în analizele de specialitate, acestea creează efecte de tipul „premiantul clasei” („best-in-class”), „câștigătorul-ia-tot”, „câțiva giganți și foarte mulți pitici” (Taleb). Cu alte cuvinte, alimentează inegalitatea, concentrarea la vârf a resurselor, a puterii, reducând orice alți actori la statutul de sateliți.

Dacă e să luăm doar domeniul Inteligenței Artificiale, acesta este dominat de SUA, în timp ce China vine puternic din spate. Raportul „Who Is Winning the AI Race: China, the EU, or the United States? – 2021 Update”, realizat de Center for Data Innovation, analizează progresul în domeniu din perioada 2019-2020. Autorii au utilizat 30 de indicatori grupați în șase categorii; pentru patru astfel de categorii (talent, cercetare, dezvoltare și hardware/ infrastructură), China se plasa pe locul al doilea, cu 32,3 puncte și era lider în două domenii (adoptarea IA în economie și valorificarea metadatelor). Pentru toate cele șase categorii, UE se afla pe locul al treilea, cu un decalaj în creștere față de cele două fruntașe ale plutonului. Își permite UE să rămână pe acest loc, să vadă cum se mărește decalajul față de primele competitoare, sau va trebui să se apropie de una dintre ele?

Giganți fără reglementare și reglementare fără giganți

Până acum, răspunsul european la această concentare la vârf a puterii și a resurselor prevede o mai bună gestionare a pieței unice digitale, reglementarea platformelor digitale cu caracter sistemic și implementarea unor măsuri anti-monopol, măsuri prevăzute în Actul legislativ privind serviciile digitale și în Actul legislativ privind piețele digitale, despre care am vorbit pe larg aici.

În plus, după cum arată o analiză EURACTIV, Uniunea Europeană își propune, pentru anul în curs, să abordeze frontal două probleme-conexe: dependența crescândă de platformele digitale, „la pachet” cu vulnerabilitățile create de un nou ecosistem – digitalizat, platformizat, algoritmizat, dominat de metadate, machine learning și Inteligență Artificială. În luna martie, Comisia Europeană este așteptată să își facă publică viziunea pentru un întreg deceniu de digitalizare, prin intermediul pachetului de acțiuni Busola digitală, care să crească autonomia strategică în domeniu și să reducă dependența de tehnologii-cheie furnizate în prezent de terți.

Toate aceste acțiuni, alături de reglementarea situațiilor de monopol, de amendarea giganților cu scopul de a-i mai îmblânzi sunt, fără îndoială, măsuri în direcția corectă, după cum se subliniază și într-un articol recent din Financial Times. Se pot, totuși, ridica întrebările dacă reglementarea ține loc de viziune, dacă Europa poate deveni o putere digitală fără a-și fi conservat un statut de putere industrială și dacă poate fi un gigant al reglementărilor, dar un pitic în ceea ce privește numărul și performanța companiilor tehnologice, amploarea serviciilor digitale, ritmul inovației, numărul de patente.

Reputatul autor Tom Wheeler, fost Președinte ale Federal Communications Commission, face un apel pentru crearea unei alianțe digitale transatlantice; dar, din start, această eventuală alianță s-ar lovi, după cum sesizează chiar cel care o propune, de un paradox: SUA are giganți, dar nici o preocupare privind politica publică în domeniu, UE are preocuparea privind politicile publice, inclusiv cele de reglementare, dar nu prea are giganți. La care se adaugă faptul că profilul industrial al UE, având în centru uriașa mașinărie de producție germană, o trage mai degrabă înspre competitoarea asiatică decât înspre partenerul tradițional de peste Ocean.

În sfârșit, problemele structurale care încetinesc ritmul de înaintare al UE în plan tehnologic, cu consecințe în ceea ce privește performanța economică a continentului și prosperitatea fiecărui cetățean în parte, au de-a face și cu construcția europeană rămasă la jumătate, nu doar cu specificul tehnologiilor digitale. Iar rezolvarea acestor probleme structurale ar presupune adoptarea mantrei “EU first” tocmai într-un moment în care respectiva abordare, atât de mult asociată cu persoana fostului președinte american, este amplu discreditată.

În tot acest timp, numărul utilizatorilor de Internet din China a depășit 1 miliard, valoarea acțiunilor start-upului Pinduoduo, cu sediul în Shanghai și axat pe cumpărături online, a crescut, doar în ianuarie, cu 261%. Iar cu fiecare minut pe care îl petreceți citind acest articol, averea lui Jeff Bezos crește cu aproximativ 149.000 de dolari.