Guvernul Ciucă nu luptă, doar pansează niște răni. Atât. În rest, același dezastru…

Guvernul Ciucă nu luptă, doar pansează niște răni. Atât. În rest, același dezastru...
Publicat: 27/04/2022, 10:35
Actualizat: 27/04/2022, 10:35

Guvernul Ciucă se mulțumește să înregistreze contabil un dezastru. Dezastrul inflației. Sau al stagflației, dacă vrem să fim la modă. Nu încearcă nicidecum să-l oprească. În egală măsură cu guvernul Cîțu. Iar acest dezastru are o singură cauză care se vede tocmai de pe Lună, numai regimul Klaus Werner Iohannis nu vrea s-o vadă.

Avem, practic, un general care stă cocoțat într-un turn de comandă și numără morții și răniții, fără a încerca operațiuni militare pentru a schimba soarta unei bătălii. Căci a te rezuma doar la compensarea și plafonarea prețurilor la energie este exact ca și cum comandatul unei armate ar lăsa la voia întâmplării cursul unei bătălii și s-ar îngriji exclusiv ca în spitalul de campanie să fie suficiente feșe pentru pansat rănile soldaților.

Să nu uităm, totuși, că rolul unui guvern nu este acela de a contempla dezastrul care cuprinde o țară, ci de conducere a țării respective. Căci un guvern precum cel al generalului Ciucă, lipsit, practic, de opoziție are la dispoziție ordonanțe și hotărâri de guvern cu care poate să facă politici publice care să rezolve problemele țării. De contabilizat scumpirile la energie poate oricine, dar de umblat la politica de prețuri și de construit noi centrale nu poate decât guvernul.

Vă propun, dragi cititori, să renunțăm cu totul la emoții și să privim faptele. Sau cifrele care le exprimă, totuna este. Principala problemă pe care o are astăzi România, împreună cu întreaga Europă este inflația, creșterea nemăsurată a prețurilor. Inflația care roade din puterea de cumpărare.

Dar ce este inflația? Creșterea de prețuri pe care consumatorii o resimt „la raft”, adică la prețul final al bunurilor și serviciilor. Iar inflația este, în primul rând, rodul creșterii prețurilor „la producător” sau „la poarta fabricii”. Noi găsim la raft un produs mai scump pentru că producătorul a scumpit acel bun. Iar producătorul l-a scumpit pentru că, la rândul său, a cumpărat materii prime, materiale și energie, mai scumpe. Cauza ultimă a scumpirilor este, deci, creșterea prețurilor produselor industriale. Inflația se datorează, așadar, „inflației industriale”, ultima precedând-o pe prima cu câteva luni (poate chiar 6 luni).

Hai să vedem ce s-a întâmplat cu inflația industrială în România în ultimele luni. Atunci când cele trei partide ale actualei coaliții au decis să facă guvernul Ciucă, în luna octombrie 2021, comparativ cu luna octombrie 2020, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 26,8% (sursa AICI)

Dar componenta internă, adică creșterea de prețuri la produsele industriale fabricate în țară era de 32%, iar prețurile mărfurilor industriale importate erau crescute doar cu jumătate (17,5% ) față de aceeași lună octombrie 2020. Aveam, adică, o inflație industrială de două ori mai mare decât media din Uniunea Europeană (căci de acolo importăm cu predilecție):

Sursahttps://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ippi10r21.pdf

Cauza acestei scumpiri a produselor industriale nu este deloc greu de ghicit: scumpirea produselor energetice, care atunci era, față de octombrie 2020 de 74,71%!

Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ippi10r21.pdf

Pentru a fi și mai clar: de aici a preluat guvernul Ciucă economia națională. Companiile românești aveau de plătit materii prime, materiale și energie care se scumpiseră cu 48% mai rapid decât în restul Uniunii Europene: cu 32,4% la noi și cu 21,8% în restul Uniunii. Practic, firmele românești aveau o competitivitate deteriorată mult față de restul Europei.

Ce-a realizat guvernul Ciucă? Păi hai să ne uităm și la ultimele date privind inflația industrială, cele corespunzătoare lunii februarie 2022, adică înainte de războiul din Ucraina, să nu cumva să dăm vina pe invazie pentru asta.

În luna februarie 2022, comparativ cu luna februarie 2021, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 43,8%. Ei, nu vă bucurați, pentru că avem și acum componenta internă, de 57,61% și cea externă (datorată importurilor) de doar 20,15%! Ca să tragem linia, creșterea anualizată de prețuri ale produselor industriale a crescut de la 32,4% tocmai la 57,61%. Adică aproape dublu, în doar patru luni.

Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ippi02r22.pdf

Și dacă ne uităm la structura inflației industriale pricepem imediat ce s-a întâmplat: inflația anualizată energetică s-a accentuat, de la 74% în octombrie 2021 tocmai la 129% în februarie 2022!

Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ippi02r22.pdf

Sigur, am putea zice, este moștenirea dezastruoasă a guvernului Cîțu, căci doar nu era sărmanul general să schimbe prețurile în România în doar patru luni. Doar că singura cauză a creșterii de prețuri industriale, explozia de prețuri din energie, era cu certitudine cunoscută la fel de bine în octombrie 2021 ca și în februarie 2022. Și Nicolae Ciucă a făcut la fel de multe pentru a o stopa ca și predecesorul său, pleșuvul Florin Cîțu. Adică nu a mișcat un deget. Și nici nu avea niciun război prin preajmă.

Și pentru a nu mai auzi a mia oară explicația că așa e în toată Europa, poate ar fi util să ne comparăm cu media europeană, să vedem ce este adevărat și ce nu.

Ei bine, da, întreaga uniune Europeană se află sub asediul ratelor mari ale inflației (ale creșterilor prețurilor). Inflație datorată creșterii prețurilor industriale (la poarta fabricii). adică inflația „industrială” se transmite către rafturile de unde ne facem noi cumpărăturile. Numai în luna februarie, înainte de începerea invaziei din Ucraina, prețurile industriale (pe care consumatorii le resimt în prețurile la raft peste 3-6 luni)au crescut cu mai bine de 1 procent față de ianuarie.

Dacă ne raportăm la 1 an calendaristic, adică la luna februarie 2021 avem, pe ansamblul Uniunii, o inflație industrială de peste 31%:

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/14442493/4-06042022-AP-EN.pdf/04a4bf35-787f-a5d5-8edb-dc9e15fd421f?t=1649226810380

După cum se vede și din graficul alăturat, avem o explozie a prețurilor industriale , care a început în primăvara anului 2021 și care nu se mai domolește. Și dacă creșterea prețurilor industriale din afara domeniului energiei a fost de aproximativ 20%, creșterea prețurilor industriale din energetică a atins un neverosimil prag de peste 85%!

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/14442493/4-06042022-AP-EN.pdf/04a4bf35-787f-a5d5-8edb-dc9e15fd421f?t=1649226810380

Deci, dacă ne raportăm la 1 an calendaristic, prețurile la poarta producătorilor de energie au crescut cu 83,6% în UE și cu 87,2% în zona euro, prețurile la bunuri intermediare au crescut cu 21,1% în UE și cu 20,8% în zona euro, prețurile la bunurile de capital au crescut cu doar 6% în  UE și cu 5,9% în zona euro, iar prețurile bunurilor durabile au crescut cu 7,7% în UE și cu 7,2% în zona euro și, în fine, prețurile bunurilor consumabile au crescut cu 7,7% în UE și cu 6,8% în zona euro. Putem, deci, afirma, fără să greșim că energia a compromis definitiv competitivitatea Uniunii Europene și va continua să o facă și în viitorul apropiat.

Numai că  valorile medii au capcanele lor. Și contează enorm extremele. Ei, bine, cine credeți că se află în topul scumpirilor industriale europene pe 1 an calendaristic?

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/14442493/4-06042022-AP-EN.pdf/04a4bf35-787f-a5d5-8edb-dc9e15fd421f?t=1649226810380

Ia te uită: campioana scumpirilor este Irlanda (63,7%), urmată de … România, ea însăși, cu un incredibil procentaj de 57,7%! Prea bogata Danemarcă vine abia pe locul 3, cu 53,8%, completând tabloul celor trei state cu creșteri fabuloase de prețuri industriale. Să vă traduc ce înseamnă asta pentru România? Adio, competitivitate industrială! Adio, putere de cumpărare! Scurt și cuprinzător.

Ungaria, cu 36% , Polonia cu 21,3% , Cehia cu 21,3% s-au plasat astfel pe poziții incomparabil mai bune la startul crizei declanșate de războiul din Ucraina. Germania însăși cu 25, 6%, Franța cu 22,4%, mari exportatori în Uniunea europeană mențin, din fericire un aport scăzut al inflației industriale asupra competitivității generale a continentului. Ceea ce nu se poate spune și despre Italia, 41,4% sau Spania, 40,7! Olanda 29,6% și Austria, 24,3% mențin și ele, un ritm suficient de ponderat al creșterii prețurilor industriale.

Mai putem să observăm și că inflația industrială s-a aprins în România începând cu luna noiembrie (40,4%), a continuat la fel în decembrie (42,2%) și Ianuarie (57,4%).

Și acum să revenim la fondul problemei: Nicolae Ciucă guvernează  la fel de bine sau de prost precum Florin Cîțu, complice fiind guvernul cu cele cinci companii care patronează  creșterea nejustificate de prețuri la energie. Ba mai mult, dacă în UE prețurile industriale au crescut anualizat cu 31,1% în februarie 2022, la noi au crescut cu 57,7% în același februarie 2022. Adică cu 85% mai rapid au urcat prețurile noastre decât media europeană. În octombrie aveam o „aprindere” suplimentară a prețurilor de 48% față de Europa, acum o avem de 85%! Vi se pare o performanță?

Iar la energie, la noi vorbim de o creștere cu 129%, iar media europeană este de 83,6%. Așa că, dragi guvernanți, lăsați gargara cu creșterea generalizată de prețuri din toată Europa.

Pentru a fi clar pentru toată lumea: atunci când noi vindem la poarta fabricii produse care se scumpesc mai repede decât în restul Europei, produsele noastre devin necompetitive și vom importa în dauna producției interne. Dacă vom importa mai mult, vom închide companii și vom pierde locuri de muncă.

Și totul se întâmplă dintr-un motiv care pentru toată lumea este vizibil de pe Lună. Numai Klaus Iohannis și generalii din jurul lui se fac că nu văd acel motiv. Și-atunci vă-ntreb, stimați trubaduri ai coaliției de 70%: Oare mai este un succes guvernul Ciucă? Ciucă-al vostru….

Să nu uităm, totuși, că rolul unui guvern nu este acela de a contempla dezastrul care cuprinde o țară, ci de a lupta pentru salvarea țării respective. Căci un guvern precum cel al generalului Ciucă, lipsit, practic, de opoziție are la dispoziție ordonanțe și hotărâri de guvern cu care poate să facă politici publice care să rezolve problemele țării. De contabilizat scumpirile la energie poate oricine, dar de umblat la politica de prețuri și de construit noi centrale nu poate decât guvernul.

Petrișor Peiu
Petrișor Gabriel Peiu este doctor al Universității Politehnica din București (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) și al premierului Adrian Năstase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) citeste mai mult