Mecanismele subtile prin care America încearcă să îndepărteze Rusia de China

Complicitatea și declarațiile generoase afișate de președinții Rusiei și Chinei cu ocazia summitului de la Tianjin al Organizației de Cooperare de la Shanghai (1-2 septembrie), participarea președintelui rus la gigantica paradă militară de la Beijing, cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Republicii Populare Chineze i-au făcut pe mulți observatori și comentatori să proclame eșecul strategiei americane vizavi de Rusia. Verdictul lor este definitiv: Trump a fost „dus de nas” de Putin, care nu are de gând să se desfacă din parteneriatul fără limite cu președintele Xi.

Evident, ni se transmite că strategia „revers Kissinger”, adică doctrina Kissinger „pe invers” nu a funcționat, soluția fiind, în opinia domnilor şi doamnelor de la televizor, revenirea la strategia adoptată în primii trei ani de administrația Biden, de alianță a democrațiilor și deci la combaterea Rusiei pe frontul din Ucraina.

PACE ÎN UCRAINA NYTimes: Iată ce conține Planul de pace negociat în 20 de puncte pentru Ucraina

00:05

CONTROVERSĂ Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: „Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă”

22:11

Aceiași observatori ne mai spun și că apropierea afișată de Putin și Xi la Tianjin și Beijing ar reprezenta dovada clară că summitul din Alaska a fost un eșec al lui Trump.

Aceasta este o viziune simplistă care îi prezintă pe americani drept mari naivi. Or americanii sunt mult mai pragmatici și îndrăznesc să folosesc termenul, fără a greși, mai subtili. Americanii joacă pe un teren aflat la o altitudine pe care europenii nu o pot atinge.

Este fals să se creadă că experții care îl sfătuiesc pe președintele Trump și echipa sa politică – da, poate că uneori este impulsiv, dar cel de-al 47-lea președinte al SUA ia în seamă cele spuse de experți – și-au făcut vreodată iluzia sau vreun scop din a detașa Rusia de China.

Obiectivul american este de a reconstrui cooperarea Occident-Rusia pentru a echilibra relația acesteia din urmă cu China. Evitarea pivotării Moscovei spre Beijing ar da posibilitatea rușilor de a face un transfer măsurat de tehnologie militară și de a încadra accesul Chinei la Arctica.

Acest lucru oferă SUA timp în competiția pentru prima treaptă a podiumului și, pe termen ceva mai lung, preîntâmpinarea situației de a se găsi singură în fața unei puteri care, la un moment dat, poate urca acea treaptă.

Cine nu înțelege acest interes existențial al Statelor Unite riscă să fie tratat aidoma doamnei Kaja Kallas, înaltul reprezentant pentru politică externă al UE, care, aflată la Washington DC, nu a mai putut fi primită de secretarul de stat Marco Rubio „din cauza unor neconcordanțe de agendă”, mulțumindu-se în schimb cu o discuție la Institutul Hudson.

Da, americanii nu aveau cum să nu observe masivul transfer de tehnologie militară al Rusiei către China (și către Coreea de Nord, dar aceasta este un factor care poate provoca turbulențe, nu revoluții în echilibrele strategice globale), de la sistemul de propulsie nucleară al submarinului model 041 (Zhou class în terminologia NATO) inspirat de tehnologia rusă, la sonarul fregatelor chinezești multirol model 054 A și B sau al submarinelor convenționale, la tehnologii de război electronic și până la senzorii optoelectronici de fabricație rusă integrați pe drona supersonică de recunoaștere strategică WZ-8.

De asemenea, vizita la Murmansk – hubul rusesc la Arctica – a spărgătorului de gheață Xue Long 2 (Dragonul zăpezilor), în vara lui 2024, proiectele Chinei de construcție a unei flote de spărgătoare de gheață nucleare (inspirate de modele rusești) care să poată naviga tot timpul anului în zona arctică, nu puteau să scape atenției Washingtonului.

Astfel, prin reintegrarea Rusiei în grupurile de lucru ale Consiliului Arctic (de unde fusese exclusă în urma invaziei din Ucraina), prin invitația adresată președintelui rus de a participa la summitul APEC/Forumul Economiilor din Asia-Pacific (28 oct. – 1 nov.) de către Coreea de Sud – țară care a impus sancțiuni Rusiei, chiar prin preferința de organizare a summitului celor doi președinți pe sol american, în Alaska, administrația Donald Trump acționează astfel încât Rusia să nu vadă în China și formatele sale internaționale unica interfață globală, să-i semnifice că există opțiunea unei politici multi-vectoriale care să cuprindă și puteri occidentale.

Aici stă adevărata “Art of the Deal” care permite să temperăm spectaculosul instantaneelor recente din China.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Președintele Nicușor Dan și confuzul discurs rostit în fața corpului diplomatic de la București