100.000 de euro investiți într-o lună ca să câștigi 48.000 de euro în patru ani: cât de profitabil este, în realitate, mandatul de parlamentar

Câștigă 48.000 de euro indemnizație în patru ani de mandat, dar li se pare totuși profitabil să investească și 100.000 de euro într-o lună de campanie electorală ca să-și asigure scaunul de deputat sau senator. Costurile unei campanii ca la carte ajung de regulă și la 150.000 de euro, de trei ori peste pragul legal, sau chiar 300.000 de euro într-un colegiu, estimează consultanții politici Sebastian Lăzăroiu și Marian Trifu.

Investiția este totuși profitabilă. Statutul, influența, imunitatea vin la pachet cu mandatul. În plus, parlamentul s-a dovedit, în ultimii 20 de ani, o ușă dechisă către contractele cu statul ale firmelor cu spate politic, către fondurile europene, dar și către numirile oamenilor de încredere în companii de stat, care rulează bani publici.

Bani pe masa partidelor pun până și candidații cotați cu șanse zero să ajungă în Parlament. Oficial, fiecare trebuie să plătească o taxă de start. Dacă la PNL taxa de candidatură este de aproximativ 2.000 de euro, la ARD urcă la 3.000 de euro, iar la PSD ajunge la 5.000 de euro, au declarat pentru gândul surse din partide.

Conducerile partidelor primesc de la candidați bani pentru campania națională, sub formă de donații, contribuția fiind stabilită de la centru.

Ghișe: „Asta întotdeauna se petrece, ce este surprinzător?”

Senatorul PNL, Ioan Ghișe, a declarat pentru gândul că s-a prezentat la casieria partidului unde a depus 8.000 de lei pentru campania națională a liberalilor, cotizația fiind una obligatorie pentru orice candidat.

„Asta întotdeauna se petrece, ce este surprinzător? Campanie pe gratis se poate face? Cei 8.000 de lei pe care fiecare candidat îi dă la centru se cheltuiesc după cum stabilesc organele de conducere ale partidului. Banii intră în contul partidului, am primit chitanță pentru ei, sunt donații pentru partid. Sunt bani primiți de conducerea partidului pe bază de chitanță, s-au depus la casierie. Vă pot prezenta chitanța și eu și ceilalți colegi”, a explicat pentru gândul senatorul PNL, care va candida într-un colegiu din județul Brașov.

El a precizat că suma de 8.000 de lei este una fixă, indiferent dacă ești candidat pentru Senat sau Camera Deputaților.

foto: Gândul / Chitanța primită de senatorul Ghișe de la PNL după ce a donat 8.000 de lei

„S-a știut asta. Rămâi candidat din partea partidului dacă plătești suma de 8.000 de lei. Suma este la nivelul PNL, nu al USL, este o decizie internă a PNL. Așa a fost întotdeauna. Pe lângă aceștia, fiecare candidat are nevoie de bani pentru propria campanie. Pentru condiția de candidat desemnat de partid, fiecare are de dat pentru campania națională, de când a fost acceptat în postura de candidat, suma de 8.000 de lei”, a adăugat Ioan Ghișe.

Pe lângă cei 8.000 de lei donați PNL, candidații liberali au mai dat 3.500 de lei, garanția obligatorie care se depune la Autoritatea Electorală Permanentă. În total, din start fiecare candidat al PNL a cheltuit din prima zi, în mod oficial, 11.500 de lei.

„Altădată au fost sume mai mari. Din memorie vă spun că în 2008 am plătit 100 sau 110 milioane de lei la partid”, a adăugat Ghișe care a fost evoluția donațiilor obligatorii spre partid.

Cine sunt sponsorii?

Întrebat dacă este dispus să-și prezinte sponsorii din campania personală, Ioan Ghișe, a precizat că nu dorește acest lucru deoarece „unii nu doresc să fie identificați”.

El a recunoscut însă că în timpul campaniei, unii candidați recurg la metode neortodoxe.

„Este posibil ca unii dintre candidați să facă exhibiții financiare și să folosească sume care nu sunt înregistrate contabil. Trăim în România. Este răspunderea lor și a Curții de Conturi. Șmecheriile pe care le fac candidații nu se fac în sumele prevăzute în lege. Șmecheriile se fac la tiraje, se declară un număr de exemplare și fac alt număr de exemplare. Curtea de Conturi și Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să fie vigilente”, a spus Ghișe.

Pentru senatorul PNL cea mai mare fraudă în timpul se înregistrează în ultimele zile, prin „pungile electorale”.

„Cea mai mare fraudă electorală este când se dau pungi și asta în mod special în mediul rural. Ordonanța de Urgență a Guvernului privind mita electorală rezolvă în mediul rural astfel de cadouri? OUG în mediul rural este greu de aplicat, oamenii stau pe dealuri și este greu să vezi cine ce dă”, a spus Ghișe.

PNL are aproximativ 180 de candidați la parlamentare, ceea ce înseamnă că la nivel central s-au strâns aproximativ 1.5 milioane de lei.

PSD – DUBLU FAȚĂ DE PNL

Deși sunt colegi de alianță cu cei de la PNL, social-democrații trebuie să cotizeze mai mult la conducerea centrală. Liviu Dragnea și Victor Ponta au impus o cotă per candidat de 22.500 de lei, adica 5.000 de euro. Surse din PSD au declarat pentru gândul că la acești bani trimiși spre vistieria partidului se adaugă cei 3.500 de lei, garanția pentru Autoritatea Electorală Permanentă.

PSD stă mai bine decât PNL și în ceea ce privește numărul candidaților având aproape 230 de candidați. Cum donația a fost de 22.500 per candidat, suma strânsă în Kiseleff a depășit cinci milioane de lei.

PDL a strâns deja primul milion de euro

Vasile Blaga a confirmat pentru gândul taxa de 3.000 de euro, dar se eschivează să estimeze câți bani va investi ARD în toată campania. „E o copilărie să fac o asemenea estimare. Oricum, va fi puțin”, a comentat liderul PDL.

Din cotizațiile obligatorii, ARD strânge de la cei 452 de candidați 1.356.000 de euro la bugetul campaniei naționale din care se tipăresc afișele, se trimit câteva bannere și câteva mii de flyere în fiecare colegiu.

O campanie ca la carte: de la 100.000 la peste 300.000 de euro

Dincolo de banii strânși cu chitanță de partide, investițiile financiare semnificative se fac însă la nivel de județe și de colegii, unde pragul legal de 50.000 de euro este doar teoretic. Implicat în toate campaniile electorale din ultimii ani, consilierul prezidențial Sebastian Lăzăroiu susține că pragul legal de 50.000 de euro este în general depășit de două-trei ori de candidați. „Probabil că e de trei-patru ori suma asta. Cea mai mare parte a banilor se duce nu pe afișe, ci pe mită electorală. Pachete cu făină, zahăr sau bani în mână”, a spus Lăzăroiu la Gândul LIVE.

De aceleași costuri vorbesc și consultații implicați direct în campania pentru parlamentare în acest an. „În practică, acest prag este depășit extrem de frecvent. Sunt candidați care investesc sub 50.000 de euro, dar sunt candidați care investesc și mult peste 300.000 de euro. O campanie convențională în mediul urban, pentru un candidat la funcția de deputat (însemnând outdoor, printuri, promoționale, teren, media, evenimente, internet etc.) se ridică la 100.000 de euro”, a estimat pentru gândul consultantul politic Marian Trifu, a cărui firmă are drept clienți candidați la parlamentare.

Costurile scad însă chiar sub pragul legal în situația unui candidat cu notorietate mare, susținut și de administrația locală. Chiar și în aceste cazuri, calculele din PDL nu coboară sub 30.000 de euro de colegiu.

Fifty-fifty la USL

Candidații USL încearcă să reducă costurile campaniei electorale printr-o campanie comună a candidaților PSD și PNL.

„Facem un fifty-fifty. Dacă există un candidat de la un partid pentru Senat și de la celălalt pentru Camera Deputațior se împart banii. Unul cumpără publicitate în ziare, celălalt la tv. Unul plătește flyerele, altul pe cei care le împart. Ideea este să facem o campanie la comun și ambii candidați vor trage pentru a câștiga. La țară se schimbă stilul de campanie, unul cumpără ceva, altul altceva”, ne-a declarat un candidat din USL. Miza centrală a candidaților USL este de a obține în colegii 50% plus unu din voturi.

„Cine nu va trece de pragul de 50% își poate lua adio de la Parlament, chiar dacă iese pe primul loc cu 49.99%. Vor fi mulți candidați USL care vor trece de acest prag și atunci nu vor mai primi nimic la redistribuire”, au adăugat cei din USL.

Cât plănuiește ARD să investească în București

La fel de mult contează si brandul partidului sau al alianței. Dacă USL are deja un brand construit și cunoscut, promovat intens în media de doi ani, ARD pornește cu un handicap de notorietate care presupune investiții financiare mult mai mari, inclusiv la nivel național. Va merge în schimb pe brand în județe ca Arad, Alba, Cluj, unde alianța are un electorat mai fidel.

În București, de exemplu, bugetul pentru promovarea ARD nu va scădea sub 400.000 de euro, fără a lua în calcul cheltuielile pe colegiu ale fiecărui candidat, au declarat pentru gândul surse din alianță. Un panou de dimensiuni mici într-un oraș mare ajunge în general la peste 500 de euro pe lună, dar prețul crește dacă este amplasat central. „Închirierea unui panou 4 x 3 m începe de la 100 sau 200 de euro, dar crește foarte mult în funcție de locație, de localitate și de zonă”, confirmă Trifu.

La fel, numai o lansare cu folcloriști a candidaților la nivel de județ poate costa și 20.000 de euro. „Lansarea candidaților se poate face fără niciun cost, printr-o conferință de presă la sediul partidului, dar poate costa cu mult peste 20.000 euro dacă evenimentul este însoțit de un concert”, arată consultantul contactat de gândul.

Cât costă consultanții politici

Susținuți de un brand mai puternic, USL-iștii au în această rundă electorală o nouă țintă care îi obligă la cheltuială: atingerea pragului de 50% plus unu din voturi în colegiu ca să fie siguri că ajung în parlament. De cealaltă parte, ARD, trage la redistribuirea națională să obțină măcar un mandat de parlamentar în fiecare județ, ceea ce face să conteze investiția în fiecare vot din colegiu.

Diferențe apar și între urban, unde banii se duc în panotaj și media și rural, unde contează sacoșa. „Un colegiu preponderent urban este mai costisitor decât unul rural. Un colegiu cu șanse la redistribuire este mai puțin costisitor decât unul în care obiectivul electoral este de 50% plus 1 din voturi. În alegerile parlamentare, mulți candidați sunt lipsiți de timp și trebuie să compenseze prin bani”, spune Trifu.

Cei care intră în campanie și cu o firmă de consultanță dau 10%-15% din buget pe serviciile consilierilor politici. Suma se dublează însă, ca primă de success, dacă pretendentul intră în final și în parlament.