40 de parlamentari PSD vor să-l scoată pe Iohannis din procedura de numire a șefilor de parchete. PROIECT: Să fie aleși de Senat

„Președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de Senatul României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin 5 ani, desemnați de Adunarea Generală a Judecătorilor de la ÎCCJ. Senatul poate refuza numirea în funcțiile de conducere aducând la cunoștința CSM motivele refuzului. Numirile în aceste funcții se fac pe o perioadă de 4 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Revocarea din funcție a acestora se face de către Senat, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM”, se arată în proiectul depus la Camera Deputaților.

Un alt articol prevede că procurorul general al Parchetului de la lângă Înalta Curte de Casați și Justiție, prim procurorul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestuia sunt numiți de Senatul României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 16 ani în funcția de judecător sau procuror – pentru procurorii generali și procurorul șef DIICOT – și o vechime de minimum 14 ani în funcția de procuror sau judecător pentru adjuncții acestora și procurorii șefi de secție, pe o perioadă de 4 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Senatul poate refuza motivat numirea acestora, iar revocarea lor din funcție se poate face tot de Senat, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM.

SPORT FCSB – Dinamo 0-0 | Gigi Becali: „Mingea doar la ei! Noi ne-am apărat bine”

00:41

EXTERNE Pentagonul a cerut Europei să preia până în 2027 majoritatea capabilităților NATO, altfel SUA ar putea ieși din unele mecanisme de coordonare

00:03

„Președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție precum și Procurorul generalal Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție , prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți de Senatul României având în vedere că acesta din urmă exercită un mandat de reprezentativitate dat de popor ca deținător al suveranității naționale”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a declarat, pentru agenția de presă MEDIAFAX, că nu mai susține proiectul.

„E un proiect mai vechi, dar acum a ajuns la BP. Eu am depus amendamente în sensul modificărilor conținute de acest proiect în Comisia specială pentru legile Justiției, când am discutat 303/2004. Nu mai susțin acest proiect. Rămâne așa cum s-a decis în Comisie”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cătălin Rădulescu.

Un alt proiect depus de Cătălin Rădulescu pentru modificarea Legii 304/2004 prevede ca „completele de cinci judecători soluționează apeluriel și cererile în cauzele judecate în prima instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și justiție și judecă și în alte cauze date în competența lor prin lege, precum și ca instanțp disciplinară”, inițiativa legislativă prevăzând că „apelul nu poate fi declarat decât în favoarea inculpatului”.