66,2% dintre români cred că Nicolae CEAUȘESCU a fost un lider bun. Semnal de alarmă tras de sociologul Remus Ștefureac

INSCOP Research a realizat, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Comunist (IICCMER), cea mai amplă cercetare sociologică dedicată nostalgiei după comunism, care va fi publicată mâine, transmite directorul institutului, Remus Ștefureac.

Cercetarea, intitulată „Percepția populației cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei”, a fost efectuată în luna iulie 2025, pe un eșantion de 1500 de respondenți, cu o eroare de +/-2.5%.

Percepția despre Ceaușescu: 66,2% spun că a fost „un lider bun”

Potrivit datelor preliminare, 66,2% dintre participanții la cercetare au spus că Nicolae Ceaușescu a fost „un lider bun” pentru România. 24,1% au spus că a fost „un lider rău”, iar 7,8% au răspuns prin „nu știu”.

FLASH NEWS Noua politică radicală a imigrației din Suedia provoacă panică printre solicitanți: „Va fi o misiune imposibilă pentru noi”

08:08

UTILE „Raiul” codașilor. Localitatea din România în care TOȚI elevii au luat sub 5 la Evaluarea Națională 2026

07:54

Sursa: Facebook/ Renus Ștrefureac

„Rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate și percepția populației României cu privire la regimul comunist, creionând tabloul unei societăți aproape complet fragilizate în fața războiului informațional / hibrid / cognitiv care face deja ravagii în casa noastră”, spune directorul INSCOP.

O nostalgie firească sau un efect al manipulării?

Potrivit lui Remus Ștefureac, nostalgia după comunism este și un fenomen natural și firesc. Cauzele sunt multiple: de la regretul după tinerețea pierdută până la starea de incertitudine resimțită de grupurile sociale vulnerabile.

„De neimaginat este însă intensitatea acestui sentiment de nostalgie astăzi, la 35 de ani după căderea comunismului! Cu toate eșecurile prezentului, cu toate nemulțumirile sociale, economice ale unei părți a populației, care amplifică regretul după comunism, procentele CATASTROFICE ale populației care mitologizează viața în comunism nu sunt doar rezultatul unui fenomen natural!”, adaugă Remus Ștefureac.

Manipularea informațională, cauza atitudinilor pro-Ceaușescu

Atitudinile pro-Ceaușescu sunt o consecință directă a războiului informațional, mai avertizează directorul INSCOP.

„Ele sunt o consecință directă a războiului informațional în care ne aflăm, a cel puțin 10 ani de măsuri active serioase coordonate în mod direct de o putere ostilă, valuri de dezinformări, minciuni și manipulări grotești propagate pe toate canalele de multiplicare a informației, dar cu precădere pe rețelele sociale”.

Sociologul mai atrage atenția cu privire la faptul că statul nu a combătut fenomenul războiului informațional, iar societatea nu și-a creat anticorpii necesari pentru a preveni astfel de fenomene.

„O campanie de destabilizare și vulnerabilizare socială care nu a fost combătută nici de stat și nici de societate, nici dinspre sfera publică și nici dinspre cea non-publică.

O campanie împotriva căreia nu am construit nici capabilități și nici nu am alocat resurse pentru a construi anticorpii potriviți, pe care nu îi putem găsi decât în atașamentul față de libertate, în buna guvernare, în patriotismul sincer, frate cu integritatea, cu cinstea și bunul simț, nu cu agresiunea și violența de import”, mai spune Ștefureac.

„Comunismul poate fi mai popular decât în cele mai bune vremuri ale existenței sale”

În final, sociologul face un apel la decidenții politici pentru a investi în combaterea războiului hibrid.

„Dacă cea mai mare amenințare la adresa democrației românești, la adresa libertății și suveranității noastre, cea reală, nu cea de decor imaginată de scenariștii potemkieni din Răsărit pentru folosul subversiv al neo-Coloanei a V-a, s-a produs pe fondul războiului informațional / hibrid / cognitiv, oare noi chiar nu suntem în stare să construim rapid capabilități de apărare?

Dacă putem să alocăm 7 miliarde de euro pentru programul F35, veritabile fortărețe zburătoare de care avem nevoie ca de aer pentru a ne apăra granițele, oare chiar nu putem găsi un miliard, doar unul, pentru a nu pierde războiul informațional care se derulează chiar acum în casa noastră, amenințând grav securitatea națională și, la final, chiar suveranitatea noastră reală?”

Cercetarea sociologică indică o nevoie acută de politici publice care să abordeze nemulțumirile structurale actuale (sărăcie, inegalități, corupție) și carențele informaționale și educaționale tot actuale (cunoașterea istoriei reale, fundamente minimale de cultură generală etc.)”, încheie directorul INSCOP, Remus Ștefureac.

Foto: Mediafax/ George Filip

AUTORUL RECOMANDĂ: