Apelul unui artist: „Neprezentarea la vot nu face decât să creeze bulevarde pentru cei care nu merită să conducă țara”

Revenit în țară pentru a vernisa o expoziție – eveniment, după două decenii petrecute în Franța, Ștefan Râmniceanu s-a trezit recent prins, fără să vrea, în vâltoarea campaniei. Zilele trecute, pe pagina de Facebook a premierului Victor Ponta, apărea un comentariu publicat aparent de artistul în vârstă de 60 de ani, care spunea că va părăsi România în cazul în care actualul prim ministru va ajunge președinte după alegerile electorale din noiembrie.

Postarea a fost una falsă, așa cum Râmniceanu a precizat ulterior într-un interviu acordat în exclusivitate pentru gândul: „Această persoană mi-a uzurpat numele în scopuri electorale. (…) Eu nu am nicio apartenență politică în acest moment în România”, a subliniat el.

Totuși, chiar dacă lucrurile s-au limpezit ulterior, situația în care a fost pus pe neașteptate și nevoia de a da explicații pentru ceva ce nu a făcut i-au lăsat lui Ștefan Râmniceanu un gust amar. „Acest lucru este cu totul și cu totul nepotrivit și nefiresc pentru o țară civilizată. (…) Loviturile acestea josnice și mârșave chiar mă dezgustă„, a spus artistul.

În pragul alegerilor electorale, artistul, care s-a stabilit în Franța după ”89, regăsește România într-o situație dezamăgitoare: „Prin orice mijloc azi trebuie să câștigi ceva”, observă el. Cei mai mulți se gândesc să voteze gândindu-se în primul rând la confortul propriu și mai apoi – sau poate chiar deloc – la binele întregii societăți. Nepotismele, goana după avere și „relații” sunt mult prea pregnante pentru societate în momentul de față, apreciază Râmniceanu.

Gândul a lansat în urmă cu o lună campania „VREAU PREȘEDINTE”, având ca obiectiv stimularea unei dezbateri politice și electorale de substanță. Prin candidații care s-au înscris pe platforma VREAU PREȘEDINTE și dezbaterile video cu challengerii, am arătat nevoia de a asculta idei noi, idei care contează cu adevărat pentru electorat. Ținta acestei campanii sunt, pe de-o parte, candidații reali la președinție, care se pot inspira din aceste dezbateri extrem de importante pentru alegătorul obosit de scandal și zgomot politic. Pe de altă parte, al doilea destinatar al campaniei este alegătorul, pe care îl îndemnăm să nu își risipească un drept atât de important precum votul și să meargă, luna viitoare, în ambele tururi, la urne, pentru a contribui la alegerea viitorului lor președinte.

„Dacă îl duci pe domnul baron într-un muzeu, habar n-are de nimic!”

„Cred că electoratul are nevoie de o flexibilitate. Asta înseamnă modernitatea societății și a electoratului. Care este dorința supremă? Ca țara în care locuiești să fie una respectată și în care să se facă lucruri admirabile”, a comentat el.

„Aș dori pentru electoratul român să voteze pentru binele țării, indiferent de ce etichetă politică are o persoană. Dacă pare aptă, în conștiința poporului, să dirijeze un lucru benefic, cu acea persoană trebuie votat, și nu ținând cont de bisericuțe, de relații, de cine pe cine pune în funcție… (…) Dacă cei care până acum nu au făcut nimic au devenit baronii acestei țări… Baroni, oameni care și-au făcut averi inestimabile, dar care nu știu absolut nimic despre cultură. Dacă îl duci pe domnul baron într-un muzeu, habar n-are de nimic! Baroni… este dezgustător acest lucru! Se fac alegerile, iar acești baroni au mare greutate în balanța electorală și sunt foarte curtați, pentru că ei decid sute de mii de voturi”, a adăugat artistul.

FOTO: Mediafax (Răzvan Lupică)

Nici neparticiparea la vot nu este însă o soluție. Ba dimpotrivă, crede Râmniceanu: o astfel de atitudine este extrem de dăunătoare și „ascunde o formă de lașitate”.

„Sunt atât de dezamăgit, încât îi lasă să facă ce vrea. – Nu! Nu este corectă această atitudine, fiindcă atunci lucrurile devin imposibile pentru o democrație. Părerea mea este că trebuie meditat profund, fiindcă este un act civic de foarte mare valoare și însemnătate pentru viitorul unei țări. Trebuie mers la vot și votat, însă nu în funcție de cine îți e prieten, ci cu cel cu care, în contextul actual, se întrevede o șansă ca lucrurile să meargă mai bine„, a arătat el.

„Cei care nu merg să voteze consideră probabil că sancționează clasa politică, care nu a făcut nimic pentru țară. Dar neprezentarea la vot nu face decât să creeze bulevarde pentru cei care nu merită să conducă țara. Aici este problema: de fapt, lipsa de atitudine face mai mult rău. Există în acest refuz și un refuz de a acompania societatea, nu doar o dezamăgire personală, ci și un fel de egoism, de lașitate: dar ce mă mai intersează pe mine? Mie îmi merge bine cu ăștia sau cu ăia și cu asta basta. Lucrurile acestea nu au niciun fel de continuitate și aspect pozitiv. Devenirea țării se face cu toți locuitorii ei. Adevăratul patriotism înseamnă să te gândești la confortul general„, a mai comentat Ștefan Râmniceanu.

Primul vot după Revoluție: „Era o euforie generală”

Își amintește acum, cu un sentiment ușor amar, de momentul în care a pus prima dată ștampila pe hârtie, după Revoluția din 1989. Asta pentru că pe cât de mult entuziasm a trăit la vremea respectivă, pe atât de puține schimbări benefice pentru societatea românească vede acum.

„A fost un vot al încrederii, al speranței. Cine nu avea speranță în ”89? Era ceva excepțional, era o euforie generală. Nimeni nu-și imagina că această euforie se va transforma în anumite stări și realități incompatibile total cu actul de atunci și entuziasmul acela”, a povestit acesta.

„În urmă cu 7-8 ani, eram mult mai optimist decât sunt acum. De când am plecat, am revenit de mai multe ori în România și revin de fiecare dată pentru că iubesc această țară… Dar, cu regret o spun, iubesc din ce în ce mai mult relieful ei, decât oamenii care o populează. (…) Mă uit azi la cei mai mulți tineri și sunt exasperat când văd că preocupările lor majore sunt automobilul pe care îl conduc, bijuteriile pe care le poartă, amanta… totul ca să demonstrezi cât de bine ai reușit tu, nu țara. Nu are importanță că dincolo de gardul tău e urât, ci că tu ești văzut bine. Nu spun că doar în România se întâmplă asta, peste tot în lume există un soi de decadență, dar este de așteptat ca tinerii să aibă o participare mult mai acută și mai intensă la devenirea țării. Nu se va schimba nimic dacă generațiile tinere nu va avea o atitudine constructivă. Eu cred în generația tânără, dar ea trebuie să fie educată”, a adăugat el în cele din urmă.