Avocatul Poporului, sesizare la CCR privind numărul de 200.000 de semnături necesare la prezidențiale

„Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională a României cu excepția de neconstituționalitate referitoare la prevederile art. 2 alin. (1) lit. e), art. 4 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și cea referitoare la prevederile art. 118 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale”, arată un comunicat remis, vineri, MEDIAFAX de către instituție.

Avocatul Poporului constată că prevederile sesizate încalcă principiile proporționalității și al reprezentativității, deoarece, prin instituirea a două condiții cumulative – un număr de 200.000 de susținători, care depășește pragul de 1% din alegători și posibilitatea ca un alegător să susțină mai mulți candidați la funcția de președinte – este suprimat dreptul de a fi ales.

RELIGIE Procesiunea de Duminica Floriilor din Ierusalim a fost anulată din cauza războiului cu Iran. Cardinalul a făcut apel la rugăciune pentru pace

23:56

RELIGIE Papa Leon face apel la miliardarii din Monaco să doneze pentru săraci. Este primul suveran pontif care vizitează Coasta de Azur în 500 de ani

22:57

„Caracterul excesiv al condițiilor impuse de textele criticate rezultă din raportarea pragului de maxim 1% din alegători semnatari pe liste recomandat de Comisia de la Veneția în Codul bunelor practici în materie electorală – Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), la numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral, declarat de Autoritatea Electorală centrală, la data de 31 iulie 2019 care este de 18.963.792”, arată instituția citată.

Totodată, Avocatul Poporului constată că „egalitatea votului, condiție a reprezentativității funcției de președinte, presupune că fiecare alegător are în mod normal dreptul la un vot și numai la un singur vot”.

„Așadar, dacă prin impunerea unui număr de 200.000 de semnaturi s-ar fi dorit asigurarea reprezentativității, soluția legislativă firească ar fi trebuit să fie cea a semnăturii pentru un singur candidat”, mai arată instituția.

În opinia Avocatului Poporului, reglementarea privind numărul de semnături, cumulată cu posibilitatea ca un alegător să susțină mai mulți candidați, nu poate fi considerată o selecție „rezonabilă” pentru a asigura reprezentativitatea candidaților la alegerile prezidențiale și împiedicarea eventualelor candidaturi abuzive.

Totodată, instituția condusă de Renate Weber consideră că definiția de partid parlamentar condiționată de existența unui grup parlamentar limitează dreptul de a fi ales.

„Constituirea deputaților și a senatorilor în grupuri parlamentare este o acțiune strict organizatorică care însă, în viziunea celor două texte de lege criticate devine o condiție în vederea participării în procesul electoral, creând o situație disproporționată în ceea ce privește exercitarea drepturilor procedurale electorale ale partidelor reprezentate în Parlament prin votul alegătorilor, cu consecința unor abuzuri din partea celorlalți competitori electorali”, conform sursei citate.

Pe 28 septembrie, Biroul Electoral Central a emis o decizie prin care calitatea de partid politic parlamentar trebuie îndeplinită la momentul completării birourilor electorale județene, ale sectoarelor din București și a biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate.

„În aplicarea prevederilor art. 18 alin. (3), art. 20 alin. (2) și art. 22 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, calitatea de partid politic parlamentar trebuie îndeplinită la momentul completării birourilor electorale județene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București, a biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate si a birourilor electorale ale sectiilor de votare”, arată decizia BEC.

Printr-o altă decizie, BEC a stabilit că „prin sintagma «partide politice parlamentare care au propus candidați» (…) se înțelege «orice formațiuni politice (partide politice parlamentare; organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care au grup parlamentar propriu în cel puțin una din Camerele Parlamentului și care au obținut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputați sau senatori pentru candidații înscriși pe listele acestora; alianșe politice si alianțe electorale care au în componenșă cel puțin un partid politic parlamentar) care au propus candidaturi rămase definitive»”.

Ulterior, CCR a respins contestația ALDE – Pro România împotriva deciziei BEC care stabilea necesară calitatea de partid parlamentar la momentul completării birourilor electorale pentru prezidențiale. Astfel, alianța care îl susține pe Mircea Diaconu nu poate avea reprezentanți în secțiile de vot.