Băsescu întoarce în parlament statutul cadrelor militare. „Transformă Armata într-o masă ușor de manevrat”

Șeful statului cere Parlamentului reexaminarea modificărilor la Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, care prevede că generalii și amiralii pot fi menținuți în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la 60 de ani, cu aprobarea anuală a conducătorului instituției.

La nivelul lunii martie 2013, vârsta standard de pensionare este de 55 ani și 6 luni.

În cererea de reexaminare, publicată, joi, pe site-ul Administrației Prezidențiale, președintele Traian Băsescu susține că prevederile referitoare la aprobarea anuală a conducătorului instituției pentru menținerea în activitate a generalilor și amiralilor nu este oportună, aducând atingere nevoii de stabilitate în ceea ce privește managementul forțelor armate.

„De asemenea, considerăm că o asemenea condiționare ar fi de natură să transforme Armata într-o masă ușor de manevrat, supusă factorului politic”, a mai arătat șeful statului.

ULTIMA ORĂ SUA confiscă al doilea vas petrolier al Venezuelei

21:09

ACTUALITATE Japonezii se nasc datori. Tinerii au 80 de ani la dispoziție să-și achite casa

20:44

În opinia președintelui, lipsa de predictibilitate a acestei dispoziții legale poate avea efecte negative asupra conducerii eficiente a structurilor militare întrucât este incert dacă generalii sau amiralii aflați la conducerea acestora vor fi menținuți în activitate.

„Menționăm că măsura adoptată ar putea conduce la trecerea în rezervă a unui număr de peste 50 de generali și amirali, reprezentând un procent ce ar depăși 50 la sută din numărul total al acestora. O asemenea dispoziție legală ar avea un impact deosebit de grav în ceea ce privește conducerea Statului Major General, unde din cei 5 generali un număr de 4 ar putea ieși din sistem”, se mai arată în cererea de reexaminare.

De asemenea, se arată că o situație similară există și la nivelul conducerii Statului Major al Forțelor Terestre și al Forțelor Navale, unde toți generalii și amiralii aflați la conducere ar putea ieși la pensie, precum și la nivelul conducerii Statului Major al Forțelor Aeriene, unde din 4 generali ar putea rămâne în sistem unul singur.

Un alt aspect semnalat este faptul că legea nu prevede criterii clare de apreciere pentru obținerea acestui aviz conform, ceea ce poate genera aprecieri subiective din partea decidenților.

Președintele reclamă, pe de altă parte, și faptul că procedura instituită de legea înaintată pentru promulgare nu asigură o procedură optimă de transfer de experiență profesională între generalii și amiralii care vor fi trecuți în rezervă și cei care îi vor înlocui, putându-se ajunge chiar la un blocaj instituțional.

De asemenea, șeful statului subliniază că în adoptarea legislației privitoare la condițiile de pensionare a cadrelor militare, legiuitorul trebuie să asigure o reglementare nediscriminatorie prin raportare la celelalte structuri din cadrul sistemului național de apărare.

O altă prevedere a cărei reexaminare se cere se referă la faptul că ofițerii, maiștrii militari și subofițerii pot fi trecuți în rezervă, din oficiu, în situația în care nu promovează baremele de pregătire fizică, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului.

„În ceea ce privește includerea în categoria temeiurilor de trecere în rezervă a situației în care cadrele militare nu promovează baremele de pregătire fizică, apreciem că această prevedere nu este oportună întrucât există structuri militarizate care nu condiționează pregătirea fizică de îndeplinirea atribuțiilor profesionale, existând alte criterii avute în vedere, ce țin de aptitudini și competențe. Pregătirea fizică este parte integrantă a pregătirii militare, dar nu este o condiție determinantă pentru activitatea cadrelor militare din unele structuri de apărare, ordine publică și siguranță națională”, se mai spune în cererea de reexaminare.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 80/1995 privind statutul cadrelor militare a fost votată de Senat, în calitate de Cameră decizională, în 19 februarie. Anterior, inițiativa legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.