• Publicat:
  • Actualizat:
Politică

Blocul de 2 milioane de euro al statului, placat cu marmură de un senator PSD, înainte de vânzare: „Când am venit aici, era ca o stână”

"Mi s-a părut mai liniștit și l-am ales". Așa explică senatorul PSD Ioan Chelaru cum a ajuns chiriaș la RA-APPS fix în anul în care USL s-a instalat, post-electoral, la guvernare.

„Mi s-a părut mai liniștit și l-am ales”. Așa explică senatorul PSD Ioan Chelaru cum a ajuns chiriaș la RA-APPS chiar în anul în care USL s-a instalat, post-electoral, la guvernare. Liderul PSD de Neamț a făcut un calcul și a decis să își mute casa de avocatură, din provincie – unde e decan al Baroului Neamț – în centrul Capitalei. Pragmatismul l-a adus cu chirie la stat, la parterul unui bloc relativ nou, într-un spațiu pe care l-a primit la începutul anului, dar după ce Guvernul Ponta, în numele transparenței, a făcut publică lista tuturor chiriașilor RA-APPS, refuzând ulterior să o și reactualizeze.

Blocul de pe Strada Mihai Eminescu nr 102-104, la câteva clădiri distanță de cel rezervat de Guvern miniștrilor, a fost în urmă cu câteva săptămâni scos la vânzare. Chiar după ce Ioan Chelaru începuse, pe banii săi, să-i schimbe fața. „Când am venit aici era ca o stână. Am zis: „Dom`ne, apare firma mea, o să zică ăștia că fac nu știu ce”. Era dărâmat tot colțul. Și-am zis: „Băi, cât mai costă, măi? Las” că facem…” „, reconstituie istoria relației sale cu Protocolul de stat senatorul, cel care a coordonat personal „șantierul”.

Cum a obținut liderul PSD un spațiu RA-APPS în centrul Capitalei cu 8 euro metrul pătrat? Ca și restul chiriașilor din Eminescu 102-104: a făcut o cerere și i s-a aprobat. În blocul în care gândul intrat cu camera ascunsă pentru a vedea ce șanse are un cumpărător de rând să își adjudece un apartament de peste 200 de metri pătrați cu tot atâtea mii de euro, stau, de mai mulți ani, cu chirie, fundația coordonată de Alexandru Cumpănașu și o editură cu doi angajați care aduce, din afară, mai mult a spațiu locuit de o familie.

Două dintre apartamente au fost vândute de stat cu ani în urmă – unul generalului Marcu Tudor, fratele europarlamentarului PRM Corneliu Vadim Tudor, și al doilea unui proprietar despre care vecinii spun că este ba „cineva din Primărie”, ba „un procuror la Parchetul General”. Celelalte șapte, închiriate în trecut de RA-APPS unor ambasade pentru personalul diplomatic sau unor firme obscure, ca sedii, sunt încă libere, după ce Regia, mărind chiriile, și-a pierdut clienții.

Cea mai mare parte a spațiilor sunt scoase la licitație. Dacă nu se vând, prețul – în medie de 220.000 de euro – le va scădea cu până la 30%, urmând să se dea prin negociere directă. În orice scenariu, statul ar trebui să ia pe blocul din Eminescu peste 2 milioane de euro.

Blocul statului, schimbat la față de senatorul-coordonator de „șantier”

Senatorul Chelaru, devenit în ultimele luni idolul locatarilor după ce le-a placat gratis cu marmură intrarea, este și ultimul venit. A luat, pe ultima sută de metri înainte de vânzare, unul din cele două spații comerciale de la parter și demisol, pentru casa sa de avocatură. „M-am înscris acum vreo șase-șapte luni, am tot așteptat să mi se atribuie un spațiu. Mi l-au dat pe ăsta. Și am început să îl amenajez pentru casa de avocatură. Eu nu stau în București, dar practic avocatura în București”, explică Chelaru, pentru gândul, cum a ajuns chiriaș la stat.

Pe 171 de metri pătrați senatorul PSD plătește 1400 de euro pe lună și are prin contractul cu RA-APPS garanția că, cel puțin un an de acum înainte, nu va fi evacuat nici de Regie, nici de noul proprietar, dacă spațiul se vinde la licitație.

Cu o lună înainte de data licitației, muncitorii au început să schimbe marmura la intrare.

Foto: Anca Simina // Gândul

Coordonator de „șantier” – însuși senatorul PSD, secondat din când în când de fiica sa, Ana Luisa Ursu, actual notar, pentru care Ioan Chelaru spune că și-a și mutat cabinetul de avocatură. „Eu m-am ocupat. N-am fost anul ăsta nici în concediu din motivul ăsta”, arată senatorul, surprins de gândul în fața blocului.

Senatorul PSD, Ioan Chelaru, în postura de supraveghetor al lucrărilor. Foto: Anca Simina // Gândul

Oferta lui de a renova benevol intrarea  în bloc i-a picat la țanc RA-APPS, care a scos blocul printre primele la vânzare. Acest lucru i-a dat însă peste cap planurile chestorului Senatului.

„Eu când am venit aici era ca o stână. Am zis „Domne, apare firma mea, o să zică ăștia că fac nu știu ce. Era dărâmat tot colțul. Și-am zis „Băi, cât mai costă, măi? Las” că facem…” La vremea aceea nu se punea problema că va cumpăra altcineva. Nu mă gândeam că vine cineva să cumpere. Credeam că mergem cu chirie. După aia a apărut decretul cu vânzarea, asta-i istoria. N-am să mor pentru asta”, spune resemnat Chelaru, deocamdată chiriaș cu 8 euro pe metru pătrat.

Blocul din Strada M. Eminescu 102-104, cu spațiul închiriat de senatorul Chelaru. Foto: Octav Ganea // Mediafax

Senatorul care a cosmetizat blocul pe cheltuiala lui susține că nu el este acela care s-a înscris și la licitație pentru spațiul comercial, scos la vânzare cu 218.400 de euro la a treia licitație. „Dacă îmi dați voi banii, eu îl cumpăr. N-am. Și dacă aș avea, m-aș gândi bine. E mult”, face un calcul liderul PSD. Este însă la curent cu mersul licitației: „S-a înscris cineva, a cumpărat caiet de sarcini, unul era dimineață”.

Fratele lui Vadim Tudor, proprietar: „Nici în Tokio nu se percep așa niște chirii”

La ușa demnitarilor de lângă Piața Romană, vecinii de stradă și-au vărsat, în timp năduful. „Stricăciunile cine să le facă? Sunt niște vecini de-ai noștri mai puțin civilizați. Smulgeau dalele de marmură de la intrare și se bucurau când le spărgeau. Iar când le-am atras atenția ne-au vospsit mașinile”. Și-o amintește Marcu Tudor, fratele lui Corneliu Vadim Tudor, fost deputat, acum general în rezervă și proprietar în bloc din 2004, când și-a cumpărat apartamentul de serviciu „în regim subvenționat”, prin Ministerul Apărării.

Din ce își amintește Marcu Tudor, în cazul căruia procurorii cercetează în „dosarul Generalilor” modul de dobândire a apartamentului, blocul a fost construit în 1992 și dat în folosință în 1994, apartamentele fiind închiriate în special ambasadelor pentru personal diplomatic de rang inferior. E motivul pentru care în scara blocului a fost amenajat din start și un spațiu pentru pază. „Au fost locuințe de serviciu proprietatea statului și date în administrare RA-APPS: Statul le-a dat la procuratură, la ambasade. Cât au fost ambasadele, s-a plătit paza de către RA-APPS. Era vorba de securitatea acestor angajați din ambasade care să nu vă imaginați că erau ambasadorii, dar erau secretari, șoferi, consilieri. Când chiriile au crescut și ambasadele nu au mai închiriat, au considerat că nu mai e nevoie să se păzească blocul. Cei de la ambasade, unii dintre ei, au lăsat dezastru în interior”, spune Marcu Tudor.

Marcu Tudor și Corneliu Vadim Tudor, în 2006. Foto: Andreea Balaurea // Mediafax

Veteran în bloc, Marcu Tudor evită să spună public numele vecinilor care au reuțșit, ca și el, să cumpere un apartament  „în regim subvenționat”. „Sunt puțini proprietari și câteva fundații. Proprietari suntem eu și un procuror de la Parchetul General. Dar l-am luat în rate. Eu 20 de ani plătesc rate la apartamentul ăsta. Cu chirie e o fundație e a unui stomatolog și alta a lui Cumpănașu. Restul sunt libere, că au crescut chiriile foarte mult și nu și le mai permit oamenii. Dorința RA-APPS de a câștiga bani mulți a făcut ca lucrurile să ajungă în această situație. Mă gândesc la Mioara Roman, e o nebunie ce i-au făcut. Nici în Tokio nu se percepe așa ceva. Au făcut-o intenționat ca să vină Becali, Copos, ăștia cu bani”, crede Marcu Tudor, retars la munte în timpul verii „chiar dacă nu ne putem scoate de la întreținere”.

Fundații, edituri și firme, pe fir cu RA-APPS. „Se vinde? Sunt încă în stare de șoc”

Ușă în ușă cu generalul Tudor, a închiriat o editură. Ca și fiundațiile, editurile și instituțiile de presă au avut din totdeauna un regim privilegiat la RA-APPS, primind spații BETA PRESS SRL are, din datele de la Registrul Comerțului și de la Ministerul Finanțelor, doi acționari – Mioara Mia Călugărașu și Eugen Sandu, tot atâția angajați și o cifră de afaceri de 216.655 de lei în 2012. S-a înființat în 2004, an în care a primit și apartamentul pentru care are contract  până pe 3 iunie 2014. Pentru mai bine de 200 de metri pătrați suprafață utilă, plătește 1522 de euro lunar cu tva inclus.

Un spațiu similar a primit, la etajul al cincilea, Asociația pentru Implementarea Democrației, ONG coordonată de Alexandru Cumpănașu, fost lider TNL Olt, câștigătoare, în ultimii ani, a  mai multor contracte cu Guvernul finanțate prin fonduri europene. AID plătește 951 de euro pe lună pentru un apartament de 4 camere, întins pe 207 metri pătrați, cu cameră de serviciu și boxă, transformat cu investiții minime în mobilier și câteva aparate xerox, în spațiu de birouri.

Scoaterea la licitație, la prima încercare de vânzare, a apartamentului a luat prin surprindere asociația lui Cumpănașu. „Sunt încă în stare de șoc. Chiar acum am primit un fax în care ne-au anunțat că va fi scos la vânzare”, spune Daniela Gheorghe, directorul pentru relații publice al AID, când am sunat la ușa apartamentului 11.

Cât este încă în faza de licitație, cu prețul de peste 200.000 de euro, AID nu ia în calcul să și cumpere spațiul. „Să vedem. În acest moment nu ne gândim să îl achiziționăm. E vorba de 263.000 de euro la prima licitație, o sumă foarte mare. Dacă se vinde, probabil ne vom muta”, revine Daniela Gheorghe cu răspunsul după câteva ore „de informare asupra subiectului”.

Asociația pentru Implementarea Democrației, chiriaș la etajul 5. Foto: Anca Simina // Gândul

La același etaj, la apartamentul 10, a fost până nu demult sediul CENTERRA MANAGEMENT, o firmă de consultanță pentru afaceri și management  cu un singur angajat, radiată în 2010 în Registrul Comerțului, ca și numele proprietarului său.

Apartamentul 8 are încă cifru de acces și sistem de alarmă montate de COSMICA, o firmă care s-a ocupat cu proiectarea de sisteme pentru așa numitele „case inteligente”, cu toate că, oficial, apartamentul nu ar mai fi locuit. În documentele oficiale, apartamentul a fost sediul EXPERT ENVIRONMENTAL CONSULTANTS, firmă de inginerie și consultanță tehnică,  în faliment din 2012, ai căror acționari sunt o formă din Timișoara – LINKMLS MIR și dopuă persoane fizice -George Răzvan Carp și Cristinel Cotiuga.

Cum arată apartamentele

Blocul din Eminescu 102-104 a fost construit de stat în 1992 și dat în folosință în 1994. Are 11 apartamente de peste 200 de metri pătrați suprafață utilă fiecare, fie că atunci când au fost proiectate aveau 3, fie că aveau 5 camere. Gândul a intrat cu camera ascunsă în apartamentul 7, ajuns în faza celei de-a treia licitații cu preț de pornire de 206.000 de euro pentru 281 de metri pătrați suprafață construită.

Planul apartamentelor de 5 camere. Sursa froto: dosarul de prezentare al RA-APPS cumpărat de Gândul

Trei dintre apartamentele RA-APPS sunt în faza ultimei încercări de vânzare prin licitație. Altele șase sunt la prima. Prețurile variază între 206.400 de euro pentru 200 de metri pătrați și 267.000 de euro pentru 204 metri pătrați, dar în faza incipientă de vânzare.

Așa cum au fost gândite, apartamentele construite pentru demnitari au câte o cameră de serviciu, cu lavoar și toaletă, la ultimul etaj, destinată menajerei sau majordomului. Spațiile sunt folosite acum ca debarale.

Planul camerelor de serviciu, aflate la ultimul etaj. Sursa froto: dosarul de prezentare al RA-APPS cumpărat de Gândul

Tot pentru că fuseseră proiectate pentru locatari cu personal de serviciu angajat, apartamentele au, pe lângă ușa de la intrare, o ușă separată care dă direct din holul scării în bucătărie. 

Blocul are și o parcare subterană pe care RA-APPS nu a scos-o la vânzare, dar la care locatarii vor avea acces fără excepție.

Planul parcării subterane. Sursa froto: dosarul de prezentare al RA-APPS cumpărat de Gândul

 

Inchide