Călin Georgescu afirmă că întreaga operațiune împotriva sa este orchestrată de la Bruxelles, iar influența Uniunii Europene în România este „uriașă, absolut uriașă”.
Într-un interviu acordat jurnalistului James Freeman, acesta a acuzat actuala conducere a țării că este „subordonată” intereselor externe.
Întrebat despre eventualele obstacole din campania sa pentru alegerile prezidențiale, Georgescu a declarat că liderii politici ai României nu sunt independenți și că „puterea politică din România are o relație foarte puternică cu Bruxelles-ul”.
„Cred că influența Bruxelles-ului este uriașă, absolut uriașă. Nu există nicio îndoială. De asemenea, v-am spus despre influența pe care deja a făcut-o președintele Macron din Franța și deja a făcut-o cu Maia Sandu. Această influență există deja, această influențare a poporului român este acum. Și desigur, asta contează pentru puterea actuală.
Puterea politică din România are o relație foarte puternică cu cu Bruxelles-ul. Cu alte cuvinte, nu suntem liberi. Da. Corect! Deoarece în momentul în care ai această influență înseamnă că nu ești nimic, ești doar un sclav al cuiva. Asta este un fel de sclavie pe care statul român îl pune pe masa Bruxelles-ului. Și desigur, nu este este bine, dar este o situație dramatică pentru viitor. Așa că, desigur, credem cu putere în puterea noastră și a oamenilor noștri”, a declarat Georgescu.
Georgescu a mai spus că unul dintre principalele sale obiective este promovarea păcii, deși România nu se află în niciun război și motivul pentru care acum este pace în țara noastră este chiar apartenența României la UE și NATO.
„Avem nevoie de pace. Pace și armonie în țara noastră, așa că asta este cel mai important obiectiv și am văzut, de asemenea, împingând situația către război. Vreau să îți reamintesc, am stabilit permanent pentru prima mea campanie, am vorbit mereu despre pace.
În momentul în care am vorbit despre pace a fost o alertă a sistemului, de ce nu am vorbit despre război și am spus, am refuzat, am spus, de ce trebuie să vorbesc despre război? De ce trebuie să insist despre ceva în care nu cred, noi avem nevoie de pace, nu avem nevoie de război.
Asta este chestiunea de fapt, că ei au nevoie de război, ei au nevoie de ceva uriaș și de a curăța corupția. Este absolut uriaș, nu doar aici, ci și la Bruxelles. Și desigur, și cum putem să ucidem, cum putem curăța bine această corupție doar prin război, după asta dispare totul”, a declarat Călin Georgescu.
În cadrul interviului, Georgescu a susținut că SUA și rețeaua Soroș ar fi finanțat programe menite să influențeze politica și societatea românească.
„Încă de la începutul anilor 1990, a început procesul de distrugere a culturii și identității naționale, pentru a le alinia unei ideologii străine. ONG-urile și organizațiile civile au primit sume uriașe de bani pentru a destabiliza aceste valori”, a afirmat Georgescu.
Acesta a adus în discuție și reducerea numărului de ore de istorie în școli, despre care spune că face parte dintr-o strategie de „ștergere a identității naționale”.
„Dacă România l-a avut pe Mihai Eminescu, așa cum Anglia îl are pe Shakespeare sau Italia pe Dante, bineînțeles că trebuie să îl protejăm. Dar Eminescu este aproape interzis în școli. Ei, cu ajutorul USAID, au încercat să distrugă cultura și identitatea noastră. Așa am ajuns la fenomenul Cancel Culture și la curentul Woke, o adevărată dramă.”
Deși în prezent critică virulent Fundația Soros și USAID, Călin Georgescu a beneficiat de finanțare din partea acestora în anii ’90 și 2000, potrivit unei investigații Recorder. Pe atunci, el colabora activ cu aceste organizații și participa la proiecte finanțate de instituții occidentale.
Un articol din 1995, publicat în Jurnal bihorean, arăta că Georgescu, în calitate de lider al organizației Tineretul Ecologist, derula alături de Fundația Soros proiecte educaționale în patru licee din Oradea. Aceste inițiative vizau promovarea educației ecologice în rândul elevilor.
În 2003, România trebuia să primească o tranșă de 35 de milioane de dolari prin programul USAID, în cadrul Strategiei de asistență pentru România 2002-2006. O parte din fonduri urma să fie gestionată prin Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), condus la acea vreme de Georgescu.
Conform România liberă, trei angajați USAID au reclamat către Inspectoratul General al agenției din SUA că, „după ce ar fi primit banii, Călin Georgescu avea pretenția să nu fie controlat asupra destinației acestora” și că ar fi fost „martori la extorcare de fonduri”.
În vara lui 2003, România trebuia să primească o tranșă de 35 de milioane de dolari, ca parte a Strategiei de asistență pentru România 2002-2006. O parte din bani trebuiau să susțină Agenda Locală 21 și urmau a fi gestionați prin CNDD și Federația Autorităților Locale din România. Călin Georgescu activata în Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, unde a fost director.
Între 2000 și 2006, CNDD și Georgescu s-au ocupat de implementarea Agendei Locale 21, un proiect ONU pentru dezvoltare durabilă la nivel local.
„Călin Georgescu a insistat într-un mod agresiv ca programul său să fie finanţat cu 800.000 de dolari, fără a defini activități specifice, în afară de rapoarte de doi bani și discuții sterile“, scria „România liberă” pe 2 septembrie 2003.
Presa scria că, până la acel moment, Călin Georgescu primise 215.000 de dolari, fonduri nerambursabile oferite de USAID. El era portretizat de jurnaliștii vremii drept „un personaj influent, cu relații atât la Palatul Cotroceni, cât și la Palatul Victoria”.
Reamintim că Fundația Soros și-a încetat activitatea în România în 2017.
Citește mai mult pe acest subiect: