Călin Popescu-Tăriceanu a fost ales președinte ALDE. Cine vor fi vicepreședinții partidului

Călin Popescu-Tăriceanu a fost ales cu 1065 de voturi din cele 1094 posibile, reprezentat de numărul total al delegaților. Astfel, președintele Senatului devine singurul lider al ALDE, după ce partidul a avut conducere bicefală.

În cadrul Congresului, delegații ALDE au ales componența Biroului Politic Executiv și Delegația Permanentă, vicepremierul Grațiela Gavrilescu, ministrul Energiei, Toma Petcu, deputații Andrei Gerea și Varujan Vosganian și europarlamentarul Norica Nicolai fiind aleși vicepreședinți ai partidului. Biroul Politic Executiv are în total 33 de membri, dintre care 17 vicepreședinți și 16 membri.

Delegații partidului au votat, în cadrul Congresului patru rezoluții.

În rezoluția „Pentru o cultură politică a libertății”, ALDE consemnează faptul că „statul de drept nu înseamnă un plus de putere discreționară acordată instituțiilor represive ale statului, ci tocmai limitarea drastică a oricăror abuzuri din partea acestora”.

VIDEO Ion Cristoiu: Alegerile pe București ne arată că sondajele sunt o afacere mai bănoasă decât videochaturile

11:42

SPORT Ea e ”femeia perfectă”, în viziunea lui Ion Țiriac. Ce promisiune i-a făcut miliardarul român

11:41

„Statul de drept nu este un mod de acțiune al instituțiilor, ci o formă de protecție a libertății și demnității persoanei.(…) ALDE vrea să descurajeze cultura denunțului și a plângerii penale, a controalelor abuzive și iraționale, a supravegherii, a încătușării, a suspiciunii generalizate, a neîncrederii în administrație și între cetățeni, ca și atitudinea tolerantă față de infracționalitatea de drept comun. Vrem ca infracțiunile cu violență comise împotriva persoanei și a proprietății private să nu mai fie socotite ca mai puțin grave (și să se bucure adesea de clemență) decât infracțiunile comise împotriva statului. Ne dorim o societate din care să fie eliminate formele curente ale violenței: delațiunea, hărțuirea în justiție, descinderea intempestivă, expunerea publică a celor suspectați de încălcarea legii.(…) Ca liberali, suntem obișnuiți să rezistăm, să ne opunem, să demascăm caracterul violent și inuman al ideologiilor dominației statului asupra cetățenilor. Ca liberali, suntem și astăzi pregătiți să rezistăm. Prin gândire liberă și acțiune radicală. Dacă noi nu vom ridica, în aceste momente, glasul în favoarea drepturilor și libertăților cetățenilor și a constituționalismului democratic, nimeni altcineva nu o va face în locul nostru”, se precizează în rezoluția „Pentru o cultură politică a libertății”.

Rezoluția „Ca să fim prin noi înșine, trebuie, în primul rând să fim noi înșine” a fost prezentată de Călin Popescu-Tăriceanu. Potrivit documemtului, „ALDE refuză orice soluție de viitor care să pornească de la ipoteza unei Europe cu două viteze”.

„O Europă în două viteze nu ar face decât să cronicizeze inegalitățile în nivelul de trai și competitivitate economică existente astăzi. Inegalitățile creează vulnerabilități. O Europă în două viteze va agrava vulnerabilitățile existente și va crea altele noi, în condițiile unei realități planetare tot mai pline de provocări.ALDE consideră că România merită, în virtutea tradițiilor și suferințelor sale istorice dar și al atașamentului și determinării pentru traseul său european, un loc drept printre statele Europei”, a spus Tăriceanu.

Rezoluției „Legea în slujba cetățeanului, nu contra lui” a fost prezentată delegaților de europarlamentarul Norica Nicolai, care a explicat că există foarte multe acte normative modificate de zeci de ori și a propus realizarea unui portal legislativ la care cetățenii să aibă acces gratuit.

Prin rezoluția „Noua generație de întreprinzători români trebuie să se simtă la ea acasă în România”, Varujan Vosganian a prezentat un set de priorități economice pentru susținerea întreprinzătorilor români. Printre acestea se numără alocarea, până în 2020, a 6% din PIB (în medie) pentru investiții, elaborarea de urgență a Planurilor de Urbanism General ale localităților țării, inventarierea activelor statului care pot fi reintroduse în circuitul economic, măsuri de organizare eficientă a piețelor agricole, aplicarea Strategiei naționale de irigații, introducerea, în domeniul bugetar, a costurilor de referință, încurajată cercetării aplicative, un program național pentru societatea digitală, renunțarea la venitul minim garantat.