Ce conține DOCUMENTUL care a provocat SCANDALUL Ponta-Băsescu în CSAT. Consilier prezidențial, pentru Gândul: „S-a văzut că n-are rost să ne pierdem timpul”

Un birou cu 4-5 angajați care să se coordoneze cu Ministerul de Externe, cu Justiția și Internele, cu atașații de la Muncă și cu presa de stat din România.  Așa ar arăta, potrivit consilierului prezidențial Cristian Diaconescu, „megaministerul de Externe” care ar fi strârnit iritarea premierului Victor Ponta la ultima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
„Premierul a distorsionat de o manieră gravă”, susține Diaconescu, care a explicat pentru gândul ce conținea în linii mari strategia pentru schimbarea imaginii României care a strârnit disputa din CSAT.

VICTOR PONTA: „Diaconescu spunea că nu există niciun document. Deja progresăm”

Ce urmau să facă TVR și Radio România

Pusă de Victor Ponta pe seama unor „consilieri care, nemaifiind miniștri, vor să fie supraminiștri”, strategia i-a aparținut lui Cristian Diaconescu, fostul său coleg de partid. Documentul susține înființarea unui Oficiu pentru diplomație publică, la Palatul Cotroceni, care să se coordoneze cu Internele, Externele, Justiția și atașații de la Muncă. „Nu e propagandă, nici manipulare. De regulă, problemele de imagine sunt lăsate la întâmplare din punct de vedere al reprezentării țării, oarecum la libera alegere a acestor instituții. Acest gen de demers haotic se vede și cu ochiul liber”, spune Diaconescu.

ACTUALITATE Viorica Dăncilă: „Președintele, ca observator, nu are niciun drept să-și exprime opinia în cadrul întâlnirii Consiliului Păcii”

22:30

FLASH NEWS Ilie Bolojan, întrebat ce ar schimba la modul în care guvernează țara: „Nu comunicarea e problema. Munca și seriozitatea este problema”

22:04

Dacă președintele vrea să coordoneze imaginea României de la Cotroceni, premierul nu vede în Oficiul prezidențial decât o încercare de a dubla Ministerul de Externe. Cristian Diaconescu admite că Oficiul ar putea sta foarte bine și în subordinea primului-ministru, dar nu ca parte a MAE. „A încercat și Teodor Meleșcanu, însă e dificil, pentru că MAE e doar una din instituțiile cu atribuții pe zona externă. E nevoie de o abordare mai sofisticată. Oficiul poate fi asumat de oricine. Nu trebuie discutat prin prisma geloziilor instituționale. Poate fi făcut de guvern. Important e să fie o instituție apolitică. Nu avem nevoie de mai mult de 4-5 angajați. Dar fără guvern, fără presă, fără colaborarea acestor instituții nu se poate face nimic”, consideră fostul ministru de externe.

Diaconescu a explicat și în ce a constat, pe hârtie, rolul TVR și al radioului public. Șeful Cancelariei prezidențiale îl contrazice pe Ponta. „Legat de mass-media era doar o sugestie ca instutuțiile de presă de stat, care emit și în afara țării, să aibă un minim program în limba statului în care funcționează”, susține Diaconescu, reclamându-i premierului că „a distorsionat grav” conținutul hârtiei din CSAT. „Acesta e nivelul de înțelegere în România. Această disponibilitate nu există. Cât despre imaginea României, rămânem unde suntem”, a comentat consilierul lui Băsescu.

„S-a văzut că n-are rost să ne pierdem timpul, câtă vreme discuția se refuză”

Modelul vine din Statele Unite, dar se regăsește și în țări europene. Potrivit șefului Cancelariei de la Cotroceni, „Departamentul de Stat american are un adjunct care se ocupă cu asta, în Israel există chiar un minister responsabil. O astfel de structură care se ocupă strict de diplomația publică există și la UE, iar  Polonia are o instituție cu peste 2.000 de angajați”.
Pe hârtie, Oficiul de la Cotroceni ar fi urmat să reacționeze public în situația în care imaginea României în străinătate era afectată. Ca exemplu, Diaconescu dă asaltul cu care romii au luat Londra la Jocurile Olimpice, speriindu-i pe britanici . „Această problemă care avea un impact foarte serios în opinia publică britanică, a căzut, cumva, între instituții. Cine să reacționeze? Imaginea României e și o problemă de securitate pentru românii din exterior, ai căror copii sunt umiliți în școli pentu că vin din România. Unei astfel de instituții poți să-i dai și sarcini pentru interior. Poate să facă o evaluare în ceea ce privește securitatea României”, spune Diaconescu.

Șansele Oficiului pentru diplomație sunt însă aproape nule, după ce subiectul a fost abandonat în CSAT, iar o intenție de a-l repune pe ordinea de zi nu s-a manifestat încă. „N-are rost, e clar. Politicienii din România nu sunt pregătiți pentru așa ceva. S-a văzut că n-are rost să ne pierdem timpul, câtă vreme discuția se refuză. Dar va fi din ce în ce mai greu să îți insulți partenerii și apoi să le ceri o atitudine echilibrată”, a mai spus Diaconescu.