Cine este Dorin Recean, fosta mână forte a Maiei Sandu. Marile CONTROVERSE din mandatul fostului premier moldovean

Dorin Recean, numit premier al Republicii Moldova în februarie 2023, a anunțat luni că nu va mai ocupa această funcție în noul Guvern, care urmează să fie constituit după alegerile parlamentare. Totodată, el a declarat că renunță și la mandatul de deputat, obținut pe listele PAS. Potrivit lui, decizia de retragere este una personală și marchează încheierea unei etape importante din cariera sa.

Dorin Recean, 51 ani, s-a aflat în fruntea guvernului Republicii Moldova timp de doi ani și jumătate. Pe 10 februarie 2023, executivul condus de Natalia Gavrilița și-a dat demisia. La scurt timp, Maia Sandu l-a desemnat pe Dorin Recean pentru funcția de premier.

Fost șef al MAI în guvernele Filat și Leancă

Conform informațiilor din CV-ul său, Dorin Recean deține experiență profesională de circa 30 de ani în sectorul public, privat, precum și în instituții internaționale. Recean a fost ministru al Afacerilor Interne (2012-2015 – guvernele Vlad Filat și Iurie Leancă), responsabil pentru implementarea reformei MAI și a Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE.

GALERIE FOTO Unde a nins în România în ultimele ore. Imaginile surprind un veritabil episod de iarnă

09:33

FLASH NEWS Incendiu la Spitalul de Urgență Caransebeș. 18 persoane au fost evacuate din secțiile de Psihiatrie și Urgență

09:22

Înainte de a lucra în Executiv, în perioada 2002-2010, Recean a activat la „TeleMedia Group”, în cadrul Concernului Milenium Grup, în calitate de director marketing și vânzări și director executiv. În perioada 1995-2022 a fost director de program, manager de proiecte la Agenția pentru Restructurarea Întreprinderilor și Asistență (ARIA)/ Proiectul Băncii Mondiale.

În 2010, Recean a fost numit în funcția de viceministru al Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor, fiind responsabil de implementarea pașapoartelor biometrice, ca parte a planului de liberalizare al regimului de vize între Republica Moldova și UE.

În iulie 2012, a fost numit ministru al Afacerilor Interne în cadrul guvernului Filat 2, Dorin Recean depunând jurământul în cadrul aceleaişi ceremonii cu actuala preşedintă a ţării Maia Sandu, care a fost numită ministru al Educaţiei. După căderea guvernului Filat, în mai 2013, a fost numit ministru al Afacerilor Interne și în guvernul lui Iurie Leancă.

Foto: noi.md

După alegerile din noiembrie 2014, Recean s-a retras din politică și și-a deschis o afacere.

Acesta a revenit în spațiul public și în viața politică în calitate de consilier al președintei Republicii Moldova în domeniul apărării și securității naționale și de secretar al Consiliului Suprem de Securitate (CSS) la 4 februarie 2022, cu un an înainte să fie propus la funcția de premier.

Foto: Facebook / Dorin Recean

Cum s-a pus cruce pe emisia a 12 posturi TV „care sunt despre propagandă”

Guvernul Recean s-a îngrijit, încă începând cu luna noiembrie 2023, să creeze condiții legale pentru a nu mai admite reluarea emisiei celor 12 televiziuni, în mare asociate cu Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, cărora, pe durata stării de urgență, le-au fost suspendate licențele de emisie.

La 7 decembrie 2023, Recean spunea la Jurnal TV că au fost elaborate o serie de inițiative legislative care să permită Executivului să gestioneze situația legată de posturile de televiziune suspendate. Acesta spunea că „cele 12 televiziuni, care sunt despre propagandă, nu vor putea emite mai departe”.

Mai târziu, la propunerea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat licențele de emisie a șase posturi TV, pe motiv că, prin intermediul acestora, Federația Rusă ar încerca să influențeze alegerile locale din Republica Moldova.

Într-o declarație comună, posturile blocate au respins acuzațiile, calificându-le drept „falsuri grosolane, fără nicio probă sau justificare legală” și au acuzat guvernul Recean de un „atac fără precedent” asupra libertății presei din Republica Moldova.

Într-o altă declarație, Prime TV și Publika TV au spus că decizia CSE este „abuzivă și ilegală” și că o vor contesta în instanță.

Trei organizații media (Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Electronice și Centrul „Acces-Info”) au cerut autorităților să comunice argumentele și probele ce au stat la baza deciziei CSE.

Recean: „Adu-l și eu o să-l trăsnesc cu capul de asfalt”

În 2013, Dorin Recean, fiind ministru de Interne în Guvernul condus de Vlad Filat, a fost protagonistul unui scandal mediatic, după ce în spațiul public a apărut înregistrarea unei discuții telefonice dintre el și Nicolae Vicol, pe atunci șef al Serviciului Fiscal de Stat din Republica Moldova. În discuții, Recean i-ar fi dat indicații șefului de la FISC, fiind supărat pe comportamentul acestuia. Discuțiile au apărut în spațiul public în contextul dosarului penal în care era vizat Nicolae Vicol, telefonul acestuia fiind interceptat.

Discuția dintre Recean și Vicol:

„Recean: Eu nu știu, Colea, eu te-am rugat ceva foarte clar. Dacă este necesar, eu am să-l trăsnesc personal. Dar te-am rugat să mă informezi, pe mine personal. Eu să văd în ce constă problema. Eu te rog un lucru duminică, dar astăzi tu ce faci?
Vicol: Ce am făcut?
Recean: Îți zic, Colea, dacă asta este modalitatea ta de a fi coleg, eu o să știu lucrul acesta și am să discut subiectul acesta, inclusiv cu prim-ministrul (Filat, n.r.).
Vicol: Stați un pic, da nu interpretați lucrurile așa, nu am dat eu indicații astăzi. Și nici vineri nu am dat nicio indicație.
Recean: Uite, ia și verifică ce fac oamenii tăi.
Vicol: Stați un pic, nu trebuie să ziceți în felul dat, că eu nu am dat nicio indicație. Puteți să verificați chestia aceasta pe intern.
Recean: Noi o să ne clarificăm cu asta, Colea. Eu te-am rugat un lucru, dacă există probleme, adă-l și eu am să-l trăsnesc cu capul de asfalt și am să-l trăsnesc cu capul de perete.”

Video: NewTV.md

Recean spunea atunci că este vorba despre un fragment dintr-o discuție mai lungă, acuzându-l pe oligarhul Vlad Plahotniuc de faptul că a comandat înregistrarea.

Tot în 2013, Recean a fost implicat într-un accident rutier pe traseul Orhei-Rezina, fiind acuzat de câțiva deputați că ar fi fost beat la volan. Recean a calificat acuzațiile ca „false”, a afirmat că conducea regulamentar și a anunțat că a plătit și o amendă pe acest caz.

„Am fost împreună cu viceministrul Cebanu la o şedinţă de lucru cu subdiviziunile MAI. Din cauza problemei la pneul din dreapta spate şi a calităţii drumului, a trebuit să fac manevra şi maşina s-a inversat. Nu s-a rostogolit, ci doar s-a inversat”, explica Recean.

Val de critici odată cu numirea lui Recean în funcția de consilier prezidențial

În 2022, numirea lui Dorin Recean în funcția de consilier a stârnit un val de critici pe rețelele de socializare din partea mai multor politicieni de la Chișinău. Fostul deputat PPDA, Alexandr Slusari, susținea că numirea lui Recean în funcția de consilier prezidențial ar fi o „greșeală”, acuzând că acesta ar fi tolerat, în perioada funcției deținute în Guvernul Filat, „schemele puse la cale de acesta, preluate ulterior de alți doi foști conducători, Plahotniuc și Dodon”. Slusari a publicat și o notă a Serviciului de Informații și Securitate din 2019, adresată Maiei Sandu, în care se menționa că în perioada în care Recean era ministru al Afacerilor Interne, contrabanda cu țigări, prin regiunea transnistreană, „a prosperat”.

Tot Slusari l-a acuzat pe Recean că s-ar vedea, lunar, cu Vadim Krasnoselski, autoproclamatul liderul al regiunii transnistrene, și cu Vadim Gușan, proprietarul holdingului Șerif din regiune. Dorin Recean a negat afirmațiile, i-a cerut acestuia să le retragă și să-și ceară scuze publice.

Într-un alt litigiu, Recean a fost acționat în judecată de către Olesea Stamate, fosta președintă a Comisiei juridice și ex-membră PAS după comentariile făcute de acesta în toiul scandalului Legii privind amnistia.

Recean și-a luat BMW de 66.000 de euro și a împrumutat la rude 100.000 de euro

Potrivit RISE, ultimele declaraţii de avere indică cheltuieli în creştere pentru familia Recean, care anul trecut a acordat ajutoare de 1,9 milioane lei moldovenești (aproximativ 100.000 de euro), unor membri ai familiei, a cheltuit peste 411.000 de lei moldovenești (aproximativ 21.000 de euro) – pentru servicii comunale şi locative în Olanda, iar în 2025 a cumpărat un autovehicul de lux BMW 520D în valoare de 66.000 de euro.

Familia Recean deține în două bănci, una din Republica Moldova, alta din România, circa 3,3 milioane de lei moldovenești (aproximativ 168.000 de euro) și cote-părți în patru companii, una fiind inactivă (Projestact SRL): „Performa” SRL (cotă de 50%) – servicii data&IT, „US Food Network” (cotă de 10%) – horeca și Farmacia Viola (cotă de 0,0005%).

Ziarul de Gardă a scris anterior că familia Recean locuiește într-o casă la sol, amplasată în orășelul Codru din municipiul Chișinău, construită pe un teren cumpărat de familia sa la mijlocul anilor ’90. Valoarea de piață a imobilului este de 4,5 milioane de lei (aproximativ 230.000 de euro), conform declarațiilor de avere și interese depuse de-a lungul timpului de către Dorin Recean. Datele de la Cadastru arată că imobilul are o suprafață de 129,1 metri pătrați și o construcție subterană de 16 metri pătrați. În declarațiile de avere și interese ale lui Recean este indicat că imobilul ar avea o suprafață de 271 de metri pătrați. Terenul a fost cumpărat de familia Recean în 1996, iar imobilele de pe el au fost date în exploatare în anul 2008.

Familia Recean deține o vilă în România, cu o suprafață de 97 de metri pătrați, pe care a achiziționat-o la 7 octombrie 2021. Imobilul este situat pe un teren intravilan, cu o suprafață de 12 ari. Valoarea vilei este de 55 de mii de euro, iar a terenului – de 5 mii de euro.

Firma „U.S. Food Network”, la care Recean are 10% din acțiuni, deține rețeaua de restaurante fast-food KFC din Republica Moldova. Ea a fost înregistrată în Republica Moldova în 2008. Alte 10% îi aparțin lui Traian-Cătălin Giosan, iar 80% – holdingului Sphera Franchise Group SA. Portofoliul holding-ului Sphera Franchise Group S.A. este alcătuit din toate companiile care operează în sistem de franciză brandurile KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery și Taco Bell în România și KFC – în Republica Moldova și Italia.

În martie 2015 Comisia Națională de Integritate (CNI), actuala Autoritate Națională de Integritate (ANI), a verificat declarația de avere a lui Dorin Recean și eventuala încălcare a regimului juridic al incompatibilităților. CNI s-a autosesizat după un articol publicat de jurnaliștii de la Rise Moldova, care scriau că Recean, fiind ministru de Interne, nu a declarat cota sa parte din compania „Vistedor” SRL.

În 2023, Dorin Recean a plătit din resursele proprii cu circa 100 de mii de lei moldovenești postări sponsorizate pe pagina sa de Facebook, prin care a promovat activitatea Guvernului de la Chișinău.

În octombrie 2022, Ilan Șor, pe atunci deputat care fugise din Republica Moldova în 2019, după căderea regimului Plahotniuc, l-a acuzat pe Dorin Recean, care era consilier prezidențial în domeniul apărării și securității naționale, că ar deține peste „șapte milioane de euro și dolari sau echivalentul a 150 de milioane de lei (n.r. moldovenești)” nedeclarați în „două conturi din străinătate”. Șor a spus că Recean ar avea mai multe conturi în țară și peste hotare, inclusiv în SUA, Marea Britanie, Austria, Lituania și România.

În replică, Recean, a precizat că nu posedă „proprietăți, conturi, bani sau alte comori ascunse decât cele declarate oficial”.

Foto: Facebook / Dorin Recean

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Premierul Moldovei a demisionat. Dorin Recean se retrage și din viața publică
• Maia Sandu își înlocuiește premierul. Îi multumește lui Recean pentru avansarea procesului de aderare la UE