COD ROȘU de campanie. Județele afectate de ninsoare vor primi de la Guvern combustibil gratuit din rezervele de stat, la trei luni după ce s-a topit zăpada

Publicat: 02/04/2014, 10:27
Actualizat: 07/05/2019, 10:28

Ceea ce nu au făcut firmele de deszăpezire în județele în care a fost iarna trecută cod roșu, portocaliu sau galben de ninsoare va plăti Guvernul, din rezervele de stat. O lege votată astăzi în Parlament, la propunerea premierului Victor Ponta și cu concursul a trei senatori PSD, îi permite Guvernului să scoată din rezerva de stat câteva sute de tone de combustibil pentru a compensa nu doar benzina și motorina folosite de Armată și de Interne la deszăpezirea din ianuarie, ci și pe cea a primăriilor și a consiliilor județene care „au acționat pentru revenirea polulației afectate la o viață normală”.

Una dintre aceste „acțiuni” a fost, spre exemplu, survolarea județului Constanța, pentru a inspecta starea drumurilor, cu un elicopter ISU de 5 milioane de euro, de către vicepreședintele CJ, Cristian Darie, locțiitorul lui Nicușor Constantinescu, plecat la acea vreme să se opereze în SUA. Așa cum arată noua lege, combustibilul necesar călătoriei, în care Darie a făcut și un film autopromoțional, va putea fi recuperat din rezerva de stat, gratuit.

În lista beneficiarilor, aflați la mâna lui Liviu Dragnea și a lui Gabriel Oprea, care ar urma să dea un ordin comun în acest sens, se află mai multe consilii județene, majoritatea covârșitoare aflate în fiefuri PSD: Constanța, Vrancea, Brăila, Tulcea, Teleorman, Giurgiu și Ialomița. Acestea ar urma să primească în campanie, la trei luni după ce s-a topit zăpada, cantități de benzină și motorină pe care le-ar fi folosit în ianuarie.

Fost ministru al Apărării, senatorul PNL Teodor Atanasiu, are o singură explicație: cea electorală. „De obicei, în caz de calamități, banii se dau de către Guvern din fondul de rezervă. Dar dacă dai de acolo, nu mai ai bani de dat la altceva, de exemplu, în an electoral, să faci pomeni electorale. Și atunci mai bine scoți benzina și motorina de la rezerva de stat, o dai acolo și împrospătezi rezerva de stat la anul, când nu e campanie electorală”, a explicat el pentru gândul tehnica Guvernului. Legea a trecut însă și cu susținerea liberalilor, la fel, direct interesați pentru liderii lor locali.

Startul, dat de Ponta. Doar pentru MAI și MApN

Totul a pornit în februarie, ca o Inițiativă a Guvernului USL la acea vreme. Pe 14 februarie, Secretarul General al Guvernului, Ion Moraru, trimitea în Senat proiectul de lege. Actul a ajuns 10 zile mai târziu și a fost trimis la Comisia de Apărare din Senat.

Așa cum a plecat de la Guvern, legea lui Ponta permitea scoaterea unor cantități de combustibil din rezervele de stat pentru a fi date, cu titlu gratuit, doar Ministerului Apărării și Ministerului de Interne. Mai exact, era vorba despre 174 de tone de motorină, de 118 tone de benzină și de 33 de tone de petrol pentru turboreactoare și de o derogare legată de termenul până la care ministerele ar fi fost obligate să achite TVA și accizele aferente.

LEGEA ÎN VARIANTA PONTA

Explicația oficială este starea de alertă declarată în județele Brăila, Buzău, Vrancea, Ialomița, Călărași, Constanța și Tulcea pe 29 ianuarie, „ceea ce a impus implicarea în acțiunile de răspuns a unui număr foarte mare de efective ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Ministerului Apărării Naționale”. „Pentru buna desfășurare a misiunilor specifice curente ale MAI și MApN este necesară compensarea consumurilor neprevăzute de carburanți, determinate de participarea la aceste acțiuni de răspuns la situațiile de urgență”, se arată în expunerea de motive.

Ca argument pentru acest transfer, Guvernul invocă tocmai „resursele insuficiente” pe care le-a alocat prin buget Apărării și Internelor. În condițiile consumului mare de combustibil la deszăpezire, se arată în documentul care însoțește legea, MApN și MAI ar rămâne fără benzina și motorina de care au nevoie pentru misiunile curente: „Resursele bugetare insuficiente, alocate de la bugetul de stat, nu permit achiziționarea suplimentară a carburanților necesari funcționării tehnicii din dotarea MAI și MApN. Neadoptarea în regim de urgență a acestor măsuri va avea drept consecințe negative perturbarea misiunilor specifice și a planificării bugetare aprobate”, constata Ponta, cel care semnează documentul.

Cum au ajuns baronii locali să fie conectați la rezerva de stat

La Senat, parlamentarii s-au gândit însă să își includă printre beneficiari și președinții de consilii județene din zonele afectate de cod galben, portocaliu și roșu. Cantitatea de benzină și motorină care ar urma să le revină, chiar în perioada campaniei electorale, este lăsată la latitudinea ministrului Dezvoltării, Liviu Dragnea, și a ministrului de Interne, Gabriel Oprea, prin ordin comun.

Ideea a venit de la trei senatori PSD – Trifon Belacurencu (Tulcea), Alexandru Mazăre (Constanța) și Doina Fedorovici (Botoșani) în condițiile în care cele mai multe dintre județele în care a fost instituită starea de alertă sunt conduse de lideri PSD.

Primii beneficiari vor fi astfel CJ Vrancea, condus de Marian Oprișan, CJ Brăila, condus de Gheorghe Bunea Stancu, CJ Ialomița, condus de Vasile Ciupercă, CJ Constanța, condus de Nicușor Constantinescu, și CJ Tulcea, condus de Horia Teodorescu. Singurii liberali din listă ar fi Marian Bâgiu de la Buzău și Răducu Filipescu de la Călărași, legea lăsând însă la evaluarea miniștrilor Dezvoltării și Internelor dacă și aceștia vor primi combustibil gratuit din rezervele de stat.

Cum s-a ajuns aici? Parlamentarii au constatat că „fenomenele meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (căderile masive de zăpadă, vântul puternic care a viscolit și troienit ninsoarea, precum și temperaturile scăzute) din perioada ianuarie-februarie 2014 au avut un impact major asupra tuturor comunităților din județele afectate” și considerat că lucrul acesta justifică amendamentul.

Mai exact, cei trei senatori PSD și-au convins colegii de comisie că primăriile și consiliile județene au fost nevoite să intervină în regim de urgență, lucrând inclusiv în locul firmelor de deszăpezire contractate, și au rămas cu datorii.

RAPORTUL INTEGRAL AL COMISIEI DIN SENAT

„Comitele locale pentru situații de urgență au acționat pentru deszăpezire (deblocarae drumurilor și a arterelor de acces, degajarea zăpezii din curți etc) atât cu utilaje proprii cât și cu utilaje închiriate, puse la dispoziție de către diverși operatori economici, urmând ca ulterior să le fie decontate cheltuielile materiale și financiare. Pentru aceste intervenții, după epuizarea materialelor existente în stocurile de apărare, a fost necesară achiziționarea de noi materiale. Având în vedere situația de forță majoră cu care s-au confruntat, necesarul de fonduri pentru intervenții a depășit cu mult posibilitățile de finanțare ale bugetelor locale și suma prevăzută în bugetele proprii ale CJ pe anul 2014 pentru înlăturarea efectelor căderilor abundente de zăpadă. În aceste condiții, pe plan local și județean nu există resursele financiare suficiente pentru acoperirea acestor cheltuieli”, se arată în raportul Comisiei pentru Apărare, ca justificare pentru conectarea CJ-urilor, prin prefecți, la rezerva de stat.

Belacurencu: „În Tulcea, s-au consumat 101 tone de combustibil suplimentar”

Autorii amendamentului au făcut și calculele. Numai județul Tulcea, de exemplu, din care provine senatorul PSD Trifon Belacurencu, plănuiește să recupereze 101 tone de benzină și motorină.
„La nivelul județului Tulcea s-au consumat 101 tone de combustibil suplimentar față de stocurile normate pe care fiecare comunitate și le-a prevăzut și calculat. Fiindcă a fost cod roșu, atunci cheltuielile au fost mult mai mari. Mi se pare firesc ca din rezerva statului, așa cum preia și Armata și MAI, să preia și autoritatea locală. Mi s-a părut normal și chiar legal să amendez această lege ca să dau posibilitatea și autoritățior locale să primească din rezervele naționale o cantitate de combustibil pe care s-o agreeze comandamentul local și care să fie gestionată de Instituția Prefectului”, spune Belacurencu pentru gândul.

Senatorul exclude orice interes electoral. „Nu cred, n-are nicio legătură (cu alegerile, n.red.). În ce sens? 101 tone pentru un județ ca Tulcea nu e mult deloc. N-are de ce să fie cu iz electoral”, se arată convins Belacurencu.

Parlamentarul de la care a venit ideea cooptării primăriilor nu poate avansa certitudinea că nu se vor face raportări false. „Asta dacă se întâmplă nu este în regulă. Trebuie dovedit, când o primărie vine la Prefectură și spune că aceasta este cantitatea pe care am consumat-o în această iarnă, trebuie să vină cu hotărârea comandamentului local, comunicarea către comandamentul județean, să apară în procesul verbal al ședinței că într-adevăr a fost nevoie de intervenția cutare, nu se poate trece chiar așa orice cantitate ca să poată să obțină retrocedarea ei”, crede Belacurencu.

Fedorovici: „E normal să se plângă primarii”

Aleasă la Botoșani, Doina Fedorovici (PSD) e convinsă: „sub nicio formă nu este o măsură electorală”. „Eu vă spun cât am tras noi și în iarna anului trecut. Sunt anumite zone care mereu sunt lovite”, deplânge senatorul situația repetabilă din Botoșani, făcând însă o lege care se aplică strict în 2014.

În cazul său, ideea i-a fost sugerată de primari. ” După ce s-a închis această perioadă critică, ei ne-au adus la cunoștință că sunt în imposibilitatea plății sumelor restante sau că și-au cheltuit aceste sume în altă zonă. Aceasta este situația reală la nivelul județului Botoșani. În astfel de situații, primarii e normal să se plângă. Te confrunți cu o situație de facto, nu că vrea un primar o suplimentare de combustibil”, se justifică senatorul, contactat de gândul.

Potrivit estimărilor parlamentarului, primarii din Botoșani pretind „în jur de 80 de tone de combustibil” întrucât situația „a depășit contractele” firmelor de deszăpezire.

Dobrițoiu: „Momentul ține de viteza de lucru”

„Actul normativ a fost motivat de faptul că plinurile instituțiilor respective erau calibrate să servească altor scopuri și automat s-a pus problema refacerii acestor plinuri pentru scopurile inițiale. În situația generată de intervenția la deszăpezire, ei au trebuit să intervină cu utilajele și atunci nu au mai avut resurse să o completeze din bugetul propriu”, explică președintele Comisiei, liberalul Corneliu Dobrițoiu, pentru gândul, motivul pentru care a semnat raportul favorabil.

Chiar dacă legea este gata, nici cei care au girat-o nu pot spune exact ce cantitate de combustibil va putea fi direcționată spre primării și CJ-uri. „Cantitățile de combustibil urmează să fie stabilite după deducere, numai intervenția directă a utilajelor lor, în afara contractelor, dacă este cazul. Totul din acte, că altfel…”, se declară convins fostul ministru al Apărării că nu vor exista fraude sau raportări false.
Dobrițoiu are o explicație și pentru faptul că legea vine la trei luni după ce zăpada s-a topit, Guvernul neconsiderând oportună o ordonanță care nu ar fi inclus și autoritățile locale. „Propunerea a venit acum pentru că asta este viteza de lucru. De ce nu s-a făcut prin OUG? Nu sunt în măsură să vă răspund pertinent la acest lucru. Probabil că ține de viteza unităților administrativ-teritoriale, până când s-a procesat la nivelul admnistrației”, estimează Dobrițoiu.

O lege votată în 5 minute

În Camera Deputaților, acolo unde legea a primit astăzi votul final al Parlamentului, totul s-a tranșat în exact 5 minute.

Guvernul a transmis că susține proiectul, așa cum a fost modificat de Comisia de Apărare, adică inclusiv cu consiliile județene la pachet, PSD l-a prezentat, prin vocea deputatului Ion Răducanu, în culori vii, iar PDL a avut doar o tentativă neclară de a-și argumenta votul împotrivă. „Am cerut să vedem stadiul contractelor de deszăpezire unde s-au dus banii. Acum aprobăm o lege acre să justifice lipsa de activitate a beneficiarilor contractelor de deszăpezire? Am cerut Ministerului Dezvoltării să vină cu cantitățile pentru unitățile administrative teritoriale. N-am primit niciun răspuns”, s-a justificat deputatul PDL Tinel Gheorghe.

La votul amendamentelor, nici măcar Opoziția nu a făcut însă efortul de a se opune. „Obiecții, comentarii? Nu. Admis!”, a tras rapid Valeriu Zgonea concluzia adoptării pe bandă rulantă atuturor celor 12 amendamente.

RAPORTUL FINAL AL COMISIEI DIN CAMERA DEPUTAȚILOR

La votul final, 291 de deputați au fost pentru, 46 s-au opus, iar 8 s-au abținut de la vot. Legea a fost votată cu susținerea PSD, PNL, PP-DD, UDMR, PC, a reprezentanților minorităților naționale și a unei părți dintre deputații neafiliați.


Sursa: Camera Deputaților

Aceeași susținere cvasi-unanimă a existat și în Senat. Pe 11 martie, legea a fost votată de 102 senatori, în timp ce doar 10 au fost împotrivă și 3 s-au abținut.

Celebra prezentatoare TV a ţării a fost concediată. Umilinţa la care nimeni nu se aştepta...
Cu cine a fost prinsă Mihaela Rădulescu, în pat? Dezvăluiri incredibile despre bărbatul cu care...
FOTO. Larisa Drăgulescu se pozează în ipostaze interzise! `Am făcut așa o avere impresionantă`
Bolile în funcție de grupa de sânge. Cine riscă să facă mai ușor diabet
FOTO EXCLUSIV. Ea este moștenitoarea „imperiului” pe care îl construiește Răzvan Burleanu! Primele imagini
Corina Creţu: În România, salariul minim ar fi aproximativ 3.500 lei dacă s-ar aplica indicatorul...
ROMÂNII care stau la bloc își încarcă mașinile ELECTRICE în acest mod bizar
BANCUL ZILEI – Ion, Maria și supozitoarele buclucașe
VIDEO. Cum arată capsulele pentru sinucidere asistată în 30 de secunde
Cu cine a fost prinsă Mihaela Rădulescu, în pat? Dezvăluiri incredibile despre bărbatul cu care...
Cele mai perverse OBICEIURI ale oamenilor. „Sunt de-a dreptul ȘOCANTE”
Adrian NĂSTASE a fost REABILITAT și poate CANDIDA
Dezvăluirea șocantă făcută de Donna D’Errico la 23 de ani după rolul din Baywatch
Vestea ȘOC a momentului în România: A murit... Un sfârșit cumplit
Adio mască de protecție! Nicolae Ciucă a decis! Informații de ultimă oră privind restricțiile în...
Șoc teribil pentru regina Elisabeta a II-a! „O nouă suferință″ o chinuie la 95 de...
O poveste fabuloasă de succes. Cum a ajuns un IT-ist din Cluj să facă 100...
Locul superb aflat la câteva minute de Braşov, dar care nu este o staţiune de...