Congresul UDMR: Ponta și Antonescu au ratat deschiderea oficială, dar s-au întrecut în ironii. Vasile Blaga: UDMR-ul nu și-a trădat niciodată partenerii

Victor Ponta și Crin Antonescu au lansat o serie de ironii unul la adresa celuilalt, sâmbătă, cu prilejul celui de-al XI-lea congres al UDMR, la care maghiarii nu au ezitat să vorbească din nou despre autonomie teritorială și despre recunoașterea steagului secuiesc.

Surpriză nu tocmai plăcută pentru cei aproape 800 de delegați, peste 120 de invitați și peste 160 de jurnaliști prezenți la cel de-al XI-lea congres al UDMR, ce se desfășoară la Miercurea Ciuc.

La ora 10 „pontos”, când toți s-au ridicat în picioare pentru a asculta imnul Ungariei, urmat de cele ale României și Uniunii Europene, care au marcat dechiderea oficială a evenimentului, nici urmă de Victor Ponta și Crin Antonescu, care anunțaseră că vor veni negreșit! Abia după vreun sfert de oră, când primarul Raduly Robert era în plin avânt oratoric, și-au făcut și ei apariția, ocupându-și în grabă locurile rezervate în primul rând, după câteva strângeri de mână cu Kelemen Hunor&Co.

Întârzierea i-a privat pe Ponta și Antonescu și de plăcerea de a aplauda, alături de ceilalți participanți, „numărul” neașteptat oferit de edilul din Miercurea Ciuc. Înainte de a-și începe alocuțiunea, Raduly Robert a scos un steag secuiesc, cu care a acoperit pupitrul oratorilor, în ovațiile congresiștilor.

După ce, „în calitate de gazdă și primar”, le-a urat lui Ponta și Antonescu „bun-venit în acest frumos oraș din inima Ținutului Secuiesc”, edilul și-a reluat cuvântarea, cu un tir de acuzații la adresa autorităților României pe tema refuzului acestora de a accepta instituționalizarea limbii maghiare ca limbă oficială a statului, a autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc și a stegului secuiesc. Raduly Robert și-a încheiat acuzațiile cu reafirmarea „hotărârii maghiarimii de a-și obține și autonomia culturală și autonomia teritorială”.

Victor Ponta: „Să fim parteneri!”

„Domnul Antonescu se gândea că am să vorbesc în limba maghiară”, și-a început premierul alocuțiunea când a fost poftit la microfon, în aplauzele asistenței, continuând apoi cu „scuze pentru întârziere, despre care presa de limba română va spune sigur că e din vina lui Crin Antonescu” și cu asigurarea că are „un respect deosebit pentru steagul secuiesc”, după a aflat istoria acestui steag, „care, în plus, seamănă și cu steagul PNL-ului”. În continuare, trecând la „cuvântarea pe care mi-au scris-o domnul Hrebenciuc și cu domnul Verestoy”, Victor Ponta și-a reiterat regretul că nu a reușit să aducă și UDMR-ul la guvernare. Apoi, referindu-se la modificarea Constituției, la regionalizare și la „problema steagurilor”, a făcut apel la „realismul și pragmatismul politicienilor UDMR-ului, să găsim împreună soluțiile cele mai bune pentru toată lumea din țara asta”.

„Știți foarte bine- și am curajul să o spun și aici – cât de greu va fi de acceptat pentru o majoritate parlamentară ideea schimbării articolului 1 din Constituție. Dar cred că putem împreună să găsim acea formulă care să vă garanteze și constituțional dumneavostră că sunteți o parte a națiunii, o parte legitimă, egală a acestei țări și că aceasta este țara dumneavoastră așa cum este și țara tuturor românilor”, a sunat răspunsul lui Ponta la cererea de „eradicare” din Constituție a articolului 1, lansată de Kelemen Hunor la reuniunea CRU de acum două săptămâni de la Sibiu.

Lucrul este valabil și în ceea ce privește formarea unei regiuni de dezvoltare pe criterii etnice, a mai anunțat premierul. „Eu știu că pentru dumneavoastră ideea unei regiuni uriașe în care minoritatea maghiară să fie evident subreprezentată este foarte greu de acceptat. Așa încât, împreună cu dumneavoastră vreau să găsim, pornind de la ce este greu de acceptat pentru ambele părți, în soluția regionalizării, acea idee care să vă permită să vă păstrați identitatea și să vă dezvoltați, pentru că eu cred că marele adversar al nostru, al dumneavoastră în acest moment, este lipsa de perspectivă, de dezvoltare economică. Oricâtă autonomie ați avea, dacă tinerii de aici, din Harghita și Covasna, nu au unde să lucreze, dacă oamenii de aici nu se pot dezvolta în agricultură, în industrie, până la urmă restul rămâne o discuție între noi, oamenii politici”.
Ponta a vornit apoi pe „subiectul Justiție”, cu o reiterare a acuzelor de „politizare a acesteia de către un anume europarlamentar, nu-i dau numele, că îl știm cu toții”, urmată de asigurarea că așa ceva nu se va repeta și în guvernarea USL.

În final, Victor Ponta și-a rennoit apelul „să fim parteneri” și cu privire la „soluționarea problemei Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș”. În încheiere, el a făgăduit că „la viitorul congres al UDMR-ului nu voi mai întârzia, ca să nu mai scap cele cinci imnuri pe care le-ați avut astăzi aici!”

Vicepremierul ungar Nemeth Zsolt: „Ungaria susține necondiționat dreptul minorității maghiare la autonomie sub toate formele!”

Urmându-i la microfon premierului Ponta, conform protocolului stabilit de organizatori, vicepremierul ungar Nemeth Zsolt a punctat câteva dintre prevederile noii Constituții a Ungariei, îndeosebi cele referitoare la „responsabilitatea guvernului și a statului ungar pentru soarta tuturor maghiarilor care trăiesc în diaspora”. În virtutea acestei prevederi, oficialul de la Budapesta a decretat apoi „dreptul minorității maghiare din orice țară la autonomie sub toate formele, pe care Ungaria îl susține necondiționat”. Totodată, el a făcut apel la autoritățile române să trateze revendicările comunitații maghiare „în spiritul și litera Proclamației de la Alba-Iulia din 1918, care sunt pe deplin valabile și astăzi.”

Crin Antonescu: „O Românie mai puternică înseamnă o comunitate maghiară mai puternică!”

Vorbind „doar ca președinte al Partidului Național Liberal, singura calitate în care am fost invitat”, Crin Antonescu a început prin a se scuza că n-a adus nici un cadou, după ce” prietenul” lui, Kelemen Hunor, „a adus un cadou minunat la congresul PNL-ului”, după care a trecut brusc la … cromatica steagurilor, pentru a lansa o săgeată spre Victor Ponta: „Lui îi place roșul, vrea mult roșu, iar mie nu-mi prea place roșul”.

Reiterându-și apoi punctele de vedere cunoscute cu privire la problemele justiției, regionalizării și modificării Constituției, Crin Antonescu a concluzionat: „Dacă noi, majoritatea românească, vrem o Românie puternică, asta înseamnă și o comunitate maghiară puternică. Pentru că au plecat germanii și România este mai slabă, au plecat evreii și România este mai slabă. Trebuie să înțelegem că o Românie mai puternică înseamnă o comunitate maghiară mai puternică. Iar pentru noi, Partidul Național Liberal, UDMR rămâne un partener de dialog cu totul special. Dar nimeni nu trebuie să aibă stupiditatea de a impune altcuiva o altă identitate, o altă limbă, o altă istorie!”

Vasile Blaga: „UDMR-ul nu și-a trădat niciodată partenerii”

În scurta sa alocuțiune, liderul dermocrat-liberal Vasile Blaga a insistat asupra „necesității de a îmbunătăți colaborarea dintre PDL și UDMR și în opoziție, după colaborarea foarte bună avută când am fost împreună la guvernare”. Apoi, în chip de concluzie, el a mulțumit încă o dată politicienilor Uniunii pentru „loialitatea pe care UDMR-ul a demonstrat-o întotdeauna, UDMR-ul nu și-a trădat niciodată partenerii!”

Kelemen Hunor: „Suntem solidari cu Borboly Csaba, Nagy Zsolt și Marko Attila, cu toți cei harțuiți fiindcă lucrează pentru comunitate!”

Odată epuizate cuvântările de salut ale invitaților, congresiștii au trecut la lucrările propriu-zise, primul punct al ordinii de zi fiind raportul politic al liderului Uniunii, Kelemen Hunor. Acesta și-a început expunerea cu o apăsată declarație de „solidaritate cu toți cei care sunt hărțuiți fiindcă lucrează pentru comunitate”.

„Pentru noi este foarte importantă solidaritatea din cadrul Uniunii noastre. Solidaritatea înseamnă și că ne protejăm, că ieșim în față unul pentru celălalt. Noi suntem solidari cu noi, suntem solidari cu toții. Uniunea este solidară cu Borboly Csaba ( pe care DNA a încercat zadarnic să-l vâre în arest preventiv sub acuzația de luare de mită n.red), care în ultimii ani a arătat foarte multe rezultate, care nu este doar un simplu conducător de județ, este și un om care construiește comunitatea. Suntem solidari și cu Nagy Zsolt, a cărui carieră politivcă a fost frântă cu acuzații nefondate. Suntem solidari și cu Marko Attila, care și-a făcut treaba cinstit și onest pentru retrocedarea bunurilor bisericești. Suntem solidari cu ei și sper ca adevărul să iasă la lumină! Îi vom proteja pe toți, și pe cel mic, și pe cel mare, pe toți care sunt maghiari și care sunt atacați findcă lucrează pentru comunitate!”, a spus Kelemen Hunor.

Acesta a făcut apoi o trecere în revistă a rezultatelor obținute de UDMR sub conducerea sa în cei doi ani scurși de la congresul de la Oradea din 2011, bilanț încheiat cu concluzia „Mai avem însă multe de făcut, dar nu pentru că în ultimii doi ani nu am făcut nimic, ci tocmai dimpotrivă. Trebuie să muncim pentru că asta ne cere viața minoritară, dacă ne oprim fie și o clipă ne destrămăm încet, încet.”

Documentele Congresului UDMR

În conformitate cu cele hotărâte în urmă cu două săpătămâni , la Sibiu, de Consiliul Reprezentanților Unionali ai UDMR, congresul de la Miercurea Ciuc urmează a adoptat opt documente „de maximă importanță pentru viitorul comunității maghiare din România”, referitoare la modificarea Constituției, regionalizare, Inițiativa Civică Europeană, alegerile europarlamentare din 2014, dezvoltarea Secuimii și autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, „învigorarea” economiei românești, diaspora internă și „respingerea atacurilor repetate la adresa comunității maghiare din România”.

Modificarea Constituției

Referitor la modificarea Constituției, UDMR solicită: „Radierea conceptului statului național, un anacronism care, cu toate că nu poate fi interpretat în termeni juridici, poate servi drept bază unor măsuri discriminatorii împotriva minorităților etnice sau respingerii unor cerințe îndreptățite ale minorităților; recunoașterea minorităților naționale ca elemente constitutive ele statului, principiu constituțional ce poate crea egalitate reală în drepturi nu doar între indivizi, ci și între comunități, în primul rând între majoritatea română și naționalitățile istorice de pe teritoriul României, conform celor stipulate în Declarația de la Alba Iulia din 1918; folosirea liberă a simbolurilor naționale și specifice comunităților, fără nicio limitare; clauză constituțională care să ofere posibilitatea reglementării legislative a autonomiei culturale și condiții constituționale pentru constituirea unor regiuni cu statut special”.

Totodată, UDMR mai cere „pe lângă limba română, în unele regiuni limbile minorităților să poată fi utilizate ca limbă oficială; trecerea de la sistemul neclar semi-prezidențial la sistemul democrației parlamentare, cu relații de putere clare și previzibile; parlament bicameral, cu o mai rațională distribuire a competențelor între cele două camere; sistem lectoral care să garanteze reprezentarea proporțională; declararea principiului propporționalității etnice în administrația locală și centrală, în instituțiile descentralizate și în unitățile militarizate; radierea posibilității ordinelor (ordonanțelor, n.red.) guvernamentale de urgență și a sumării responsabilității de către guvern pentru proiecte legislative; drepturi decizionale mult mai ample pentru autoritățile locale, cu implementarea integrală a principiului subsidiarității; includerea faptului că statul reacționează față de orice discurs al urii, orice instanță a antisemitismului, a atacului înpotriva etniei maghiare sau unei alterități de orice tip; reorganizarea puterii judecătorești pentru o justiție mai eficientă, echitabilă și rapidă; reorganizarea Curții Constituționale și r organul reevaluarea competențelor acesteia pentru ca organul respectiv să fie într-adevăr garantul constituționalității și respectării drepturilor primordiale prin Constituție; modificarea articolului 152 referitor la interdicția modificării dispozițiilor Constituției.”

„Vizionăm o Constituție modificată prin adoptarea căreia statul va funcționa și va servi cauza cetățenilor săi mai eficient. Avem nevoie de o Constituție care să includă valorile comunității noastre maghiare. Suntem convinși că relația interetnică bazată pe egalitate lingvistică, culturală, religioasă și națională este interesul întregii societăți din România, iar Constituția trebuie să garanteze acest fapt”, se mai spune în finalul documentului referitor la revizuirea Constituției.

Regionalizarea

În privința viitoarei regionalizări a României, UDMR solicită: „constituirea regiunilor de dezvoltare Ținutul Secuiesc și Partium (nord-vest), posibilitate în conformitate cu condițiile dispoziției Uniunii Europene, acestea fiind mijloacele supraviețuirii și dezvoltării comunității maghiare din România. Orice reorganizare administrativă sau economică a României trebuie să respecte, pe lângă interese economice, censiderente istorice și etnice; descentralizare prin delegarea competențelor la nivelul autorităților locale”.

„Respingem orice intenție de a recentraliza sistemul educațional sau al sănătății. Vom sprijini o eventuală reformă administrativă doar cu condiția ca ea să fie precedată de reorganizarea regiunulor actuale de dezvoltare în regiuni mai mici, naturale, cu o coeziune internă reală. Respingem orice intenție de a reduce competențele județelor actuale, de a recentraliza la nivel regional instituții deconcentrate, funcționale la nivel județean în prezent. Introducerea unui nou nivel administrativ între județe și guvern, adică constituirea unui nivel administrativ regional, ar extinde birocrația deja excesivă și ar încetini integrarea europeană a României”, mai argumentează documentul privind regionalizarea.

„Învigorarea” economiei

În documentul botezat „Pachetul UDMR pentru învigorarea economiei” se solicită: „modificarea codului fiscal, cu obiectivul de a alcătui o reglementare mai simplă și mai echitabilă; reintroducerea TVA de 19%; reducerea contribuțiilor sociale cu 5 puncte procentuale, 3,5% pentru angajator și 2,5% pentru angajat; păstrarea cotei unice de impozitare de 16% în domeniul impozitului pe venit și profit; creștera eficienței sistemului fiscal și extinderea bazei de impozitare; modificarea sistemului de impozite și taxe în agricultură și elaborarea unui sistem fiscal diferențiat pentru întreprinzătorii mici, mijlocii și mari în agricultură finalizarea unei strategii energetice la nivel național; îmbunătățirea asistenței bugetare de minimis pentru întreprinderile mici și mijlocii, pentru crearea noilor locuri de muncă; măsuri concrete pentru atragerea cât mai eficientă a fondurilor europene încă disponibile pentru perioada 2007-2013; includerea Planului de dezvoltare Transilvania 2020, elaborat de UDMR ca un cadru strategic comun al comunității maghiare din România în viitorul Cadru Strategic Național de Dezvoltare a României 2014-2020, pe care guvernul întârzie să-l elaboraze.”

De asemenea, după adoptarea documentelor amintite, Congresul a votat și modificările Statutului UDMR decise la reuniunea CRU de la Sibiu, cele mai importante dintre acestea fiind reducerea de la 9 la 5 a platformelor ideologice din cadrul Uniunii, creșterea la 27 a numărului membrilor Consiliului Permanent, reducerea la 9 a numărului membrilor Prezidiului Permanent și înființarea organizației de femei a UDMR.