CONSILIUL EUROPEAN. Supraveghere unică a băncilor în UE, din 2014. Băsescu: „Până acum băncile făceau pocinogul și statul plătea”

Liderii Uniunii Europene au convenit noaptea trecută la Bruxelles să facă primul pas pentru Uniunea Economică și Monetară, cel care include supravegherea unică a băncilor pentru a se evita decontarea unor noi crize financiare pe cheltuiala statelor membre. Mecanismul Unic de Supraveghere asupra căruia s-au pus de acord miniștrii de finanțe și aseară liderii politici urmează să fie aprobat astăzi fără dificultăți în Consiliul European, dar să se aplice efectiv cel mai devreme la 1 martie 2014.

„Unul din obiective este ruperea dintre buget și stat. Până acum băncile făceau pocinogul și statul venea și plătea”, a explicat președintele Traian Băsescu la finalul Summitului.

SPORT FIFA anunță noile reguli pentru Cupa Mondială din 2026: care sunt cele mai importante patru schimbări

20:44

Patrick André de Hillerin: Incompetența ucide

20:25

Pasul cel mai important și care va pune probleme serioase la anul în negocierile dintre statele membre este stabilirea modalității în care ar urma să fie salvate băncile cu probleme și mai ales din ce bani.

Ce riscă și ce câștigă România

În logica pregătirii pentru intrarea în zona Euro, România se va asocia acestui mecanism unic de supraveghere, lăsat opțional la nivel european. Pentru statele non-Euro, votul nu va avea însă acceași greutate ca al celor din zona Euro.

Concret, Banca Centrală Europeană va supraveghea aproape 200 din băncile care funcționează în UE. Țărilor membre le rămân 6000 de bănci mici, cele cu active sub 30 de miliarde de euro. În România, supravegherea băncilor mici va rămâne în atribuțiile BNR.

„Am convingerea că reprezentanții României nu vor altera capabilitatea sistemului național de supraveghere, preluând însă și standardele BCE”, a spus  președintele Traian Băsescu.

La masa deciziilor la nivel european, România va face parte dintr-un Consiliu de supraveghere separat de cel al guvernatorilor, restrâns la membrii zonei Euro. Concret, un stat non-Euro va putea propune modificarea unei decizii, dar fără a o putea bloca. În cazul în care o decizie va privi un stat din afara zonei Euro, aceasta se va lua cu o dublă majoritate simplă, în sensul că primul pas se va face dacă există acord de 50% plus unu între guvernatorii din zona Euro, rezultatul validându-se sau invalidându-se cu majoritatea voturilor la nivel non-Euro.

Rămâne însă în discuție cu ce costuri din partea fiecărui stat membru se va alimenta un fond de salvare a băncilor. Dacă în vară se preconiza ca Mecanismul European de Stabilitate să poată capitaliza și băncile, dar să poată finanța și statele pentru datoriile suverane, acum ideea întâmpină opoziția Angelei Merkel.

„De unde banii? Din Mecanismul European de Stabilitate, care poate să facă fată la nivelul la care este finanțat acum”, a rezumat Traian Băsescu discuțiile de până acum.

Varianta de compromis care se discută ar fi crearea unui nod separat, nu mai mare de 20 de miliarde de Euro, susține Merkel. Disputele apar însă când vine vorba de contribuții. Deocamdată, formula luată în calcul este proporțională cu populația, ceea ce ar dezavantaja România, aflată pe locul 7 în UE în acest clasament.